Cobza, muzica sa specifică, precum și cunoștințele și tehnicile tradiționale de confecționare și interpretare au fost incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Decizia a fost adoptată în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi, în perioada 8–13 decembrie, anunță Ministerul Culturii.
Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat ca proiect comun de România și Republica Moldova, marcând al cincilea dosar comun al celor două state înscris în patrimoniul UNESCO, după Colindatul în ceată bărbătească (2013), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Arta cămășii cu altiță (2022).
În Republica Moldova, tradiția meșteșugului este păstrată astăzi de meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, alături de unul dintre cei 11 copii ai săi. Atelierul familiei Dron este în prezent singurul din țară unde se mai confecționează cobze tradiționale.
Includerea cobzei în patrimoniul UNESCO reprezintă o recunoaștere a valorii sale simbolice, artistice și identitare și contribuie la promovarea patrimoniului cultural comun al Republicii Moldova și României pe plan internațional, consolidând cooperarea culturală dintre cele două state.
