Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că cea mai dificilă perioadă de trai a fost în timpul actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița, Recean și Munteanu drept etapa cu cele mai grele condiții de viață.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%, scrie BANI.MD. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an, potrivit sursei citate. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.

#moldoveni #saracie #sondaj

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.