Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Moaștele Sfântului Andrei, aduse în premieră în Republica Moldova

10 Dec. 2025, 20:42
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
10 Dec. 2025, 20:42 // Societate //  Ana Panaguța

Moaștele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, vor fi aduse pentru prima dată în Moldova sâmbătă, 13 decembrie, în ziua de prăznuire a acestuia conform calendarului iulian neîndreptat, transmite IPN.

Cu prilejul hramului Bisericii „Sfântul Apostol Andrei” din orașul Durlești, municipiul Chișinău, Mitropolia Basarabiei anunță organizarea unui eveniment liturgic și festiv. Un sobor de ierarhi, preoți și diaconi de pe ambele maluri ale Prutului va oficia o Liturghie arhierească, cu participarea mitropolitului Petru, a arhiepiscopului Dunării de Jos și a episcopului Tulcii.

„Prezența cinstitelor moaște ale Sfântului Apostol Andrei la Durlești constituie un eveniment cu profundă semnificație duhovnicească, istorică și identitară, întărind legătura de credință și comuniune dintre Biserica din Basarabia și Biserica-Mamă”, se arată într-un comunicat de presă al Mitropoliei.

Sfântul Apostol Andrei, cunoscut ca „Cel Întâi Chemat”, a fost fratele Sfântului Apostol Petru și, conform Evangheliei, este primul dintre apostoli care a răspuns chemării lui Iisus Hristos după ce Ioan Botezătorul l-a arătat ca fiind „Mielul lui Dumnezeu”.

În 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat oficial Ocrotitorul României, iar sărbătoarea sa, celebrată anual la 30 noiembrie, a fost declarată zi de sărbătoare legală și nelucrătoare.

Sfântul Apostol Andrei a murit ca martir în orașul Patras, în Ahaia, Grecia, fiind răstignit pe o cruce în formă de „X”, cunoscută astăzi ca „Crucea Sfântului Andrei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.