Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Potrivit proiectului, salariul minim pentru angajații din sectorul bugetar va crește de la 5 500 la 6 300 de lei.

Pentru anul 2026 se preconizează venituri de peste 79,67 miliarde de lei, în creștere cu 5,1% față de anul curent. Aproximativ 91,4% din totalul veniturilor vor proveni din taxe și impozite, majorarea fiind determinată de creșterea economică moderată, evoluțiile externe favorabile și reformele structurale în derulare.

Cheltuielile sunt estimate la 100,57 miliarde de lei, cu 7% mai mari decât cele din 2025. Din această sumă, 93% vor fi acoperite din resursele interne ale bugetului, iar peste 5,7 miliarde de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Cheltuielile pentru investiții capitale vor depăși 3 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 35,6% față de 2025. Banii vor fi direcționați către 85 de proiecte – de la modernizarea drumurilor și extinderea rețelei de alimentație cu apă, până la reparația grădinițelor și dezvoltarea infrastructurii educaționale. Totodată, alte 5,6 miliarde de lei vor fi alocate prin Planul de creștere al Uniunii Europene pentru proiecte de infrastructură, investiții și reforme.

Sectorul economiei va primi peste 47% din totalul investițiilor capitale, adică 1,44 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 82% vor finanța proiecte de reabilitare a drumurilor. În plus, 245 milioane de lei sunt alocate proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Pentru serviciile din domeniul economiei sunt prevăzute 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât în 2025. Printre principalele direcții se numără:

1,06 miliarde lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;

561,8 milioane lei pentru proiecte de generare și stocare a energiei electrice;

465,2 milioane lei pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural;

284 milioane lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Priorități sociale: sănătate și educație

Bugetul prevede investiții importante și în sectoarele sociale. Aproximativ 9,89 miliarde de lei – reprezentând 9,8% din totalul cheltuielilor – vor merge către sănătate. Banii sunt destinați dezvoltării unei rețele regionale integrate, digitalizării dosarelor medicale și extinderii accesului la medicamente inovatoare.

Învățământul primește 21,94 miliarde de lei, sumă care include:

238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor de gimnaziu;

35 milioane de lei pentru majorarea burselor;

41 milioane de lei pentru renovarea grădinițelor.

Pentru protecția socială sunt prevăzute 22,47 miliarde de lei.

Bugetul pentru 2026 prevede un deficit de 20,9 miliarde de lei, care va fi acoperit atât din surse interne, cât și externe. Proiectul urmează să fie completat cu propunerile deputaților și comisiilor permanente și va fi supus votului în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bugetn 2026 #parlament #vot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.