Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Mister și magie în noaptea Sfântului Andrei: spirite, ursite și obiceiuri de a fura poarta

12 Dec. 2025, 21:23
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
12 Dec. 2025, 21:23 // Life //  Realitatea.md

În această seară, peste sate și orașe coboară una dintre cele mai misterioase nopți din calendarul popular: Noaptea Sfântului Andrei. Prăznuit pe 13 decembrie, Sfântul Apostol Andrei, frate al lui Petru și „cel dintâi chemat” de Hristos, este considerat ocrotitorul acestei nopți în care lumina și întunericul par să se atingă, iar lumea văzută și cea nevăzută se apropie periculos de mult.

Legenda spune că Andrei, pescuitor de oameni, a purtat lumina credinței până în cele mai îndepărtate colțuri, dar în ajunul zilei sale lumea veche nu doarme. E noaptea în care spiritele rătăcitoare ies din umbră, iar oamenii, asemenea strămoșilor lor, își protejează casele și sufletele cu ritualuri vechi de sute de ani.

Usturoiul – scutul alb al nopții

În multe gospodării din Republica Moldova, ferestrele și ușile sunt unse cu usturoi, iar copiii poartă mici cruciulițe din căței albi, ca pe niște amulete. Se spune că mirosul puternic îndepărtează duhurile rele, care în această noapte ar fi libere să umble pe pământ.

Lupii care capătă glas omenesc

Una dintre cele mai enigmatice superstiții este cea a lupilor. Tradiția spune că, la miezul nopții, ei primesc grai omenesc și pot rosti cuvinte pe care niciun muritor nu ar trebui să le audă. Cei care îi întâlnesc în această clipă magică riscă să se transforme în vârcolaci, ființe blestemate ce rătăcesc între lumi.

Se mai spune că, pentru o singură noapte, animalele își pot înțelege stăpânii sau pot vorbi între ele, motiv pentru care gospodarii au grijă să le ofere liniște și hrană, ca nu cumva să se supere.

Noaptea destinelor pentru fetele nemăritate

Pentru tinerele care visează la mărțișor și cununie, noaptea Sfântului Andrei este una a speranței. Fetele își pun un fir de busuioc sub pernă, în speranța că își vor vedea ursitul în vis. E un ritual tainic, vechi și blând, transmis din mamă în fiică.

Există și practici mai îndrăznețe: la miezul nopții, fata se așază între două oglinzi, cu două lumânări aprinse, creând un tunel de reflexii despre care se spune că dezvăluie chipul celui hărăzit. E un moment încărcat de emoție și mister, în care timpul pare să stea pe loc.

În unele sate, tradiția încă păstrează ritualul ulciorului: fetele pun un vas de lut cu gura în jos, adaugă trei cărbuni încinși și rostesc o incantație pentru a atrage, cât mai curând, bărbatul sortit.

Obiceiuri vesele: furatul porților

În Republica Moldova, un obicei jucăuș animă satele: tinerii fură porțile gospodăriilor unde locuiesc fete nemăritate. Gestul este simbolic și anunță că urmează vremea cercetării și a pețitului. A doua zi, porțile apar în cele mai neașteptate locuri – pe dealuri, la fântână sau chiar în mijlocul drumului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!