Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Potrivit proiectului, salariul minim pentru angajații din sectorul bugetar va crește de la 5 500 la 6 300 de lei.

Pentru anul 2026 se preconizează venituri de peste 79,67 miliarde de lei, în creștere cu 5,1% față de anul curent. Aproximativ 91,4% din totalul veniturilor vor proveni din taxe și impozite, majorarea fiind determinată de creșterea economică moderată, evoluțiile externe favorabile și reformele structurale în derulare.

Cheltuielile sunt estimate la 100,57 miliarde de lei, cu 7% mai mari decât cele din 2025. Din această sumă, 93% vor fi acoperite din resursele interne ale bugetului, iar peste 5,7 miliarde de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Cheltuielile pentru investiții capitale vor depăși 3 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 35,6% față de 2025. Banii vor fi direcționați către 85 de proiecte – de la modernizarea drumurilor și extinderea rețelei de alimentație cu apă, până la reparația grădinițelor și dezvoltarea infrastructurii educaționale. Totodată, alte 5,6 miliarde de lei vor fi alocate prin Planul de creștere al Uniunii Europene pentru proiecte de infrastructură, investiții și reforme.

Sectorul economiei va primi peste 47% din totalul investițiilor capitale, adică 1,44 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 82% vor finanța proiecte de reabilitare a drumurilor. În plus, 245 milioane de lei sunt alocate proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Pentru serviciile din domeniul economiei sunt prevăzute 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât în 2025. Printre principalele direcții se numără:

1,06 miliarde lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;

561,8 milioane lei pentru proiecte de generare și stocare a energiei electrice;

465,2 milioane lei pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural;

284 milioane lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Priorități sociale: sănătate și educație

Bugetul prevede investiții importante și în sectoarele sociale. Aproximativ 9,89 miliarde de lei – reprezentând 9,8% din totalul cheltuielilor – vor merge către sănătate. Banii sunt destinați dezvoltării unei rețele regionale integrate, digitalizării dosarelor medicale și extinderii accesului la medicamente inovatoare.

Învățământul primește 21,94 miliarde de lei, sumă care include:

238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor de gimnaziu;

35 milioane de lei pentru majorarea burselor;

41 milioane de lei pentru renovarea grădinițelor.

Pentru protecția socială sunt prevăzute 22,47 miliarde de lei.

Bugetul pentru 2026 prevede un deficit de 20,9 miliarde de lei, care va fi acoperit atât din surse interne, cât și externe. Proiectul urmează să fie completat cu propunerile deputaților și comisiilor permanente și va fi supus votului în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bugetn 2026 #parlament #vot

Serviciul britanic de informații interne MI5 a emis un avertisment public neobișnuit adresat universităților și cercetătorilor din Marea Britanie, după ce a identificat legături strânse între o organizație chineză de cercetare și serviciile de informații de la Beijing.

Este vorba despre China General Technology Research Institute (CGTRI), cunoscută și sub denumirea de China Academy of General Technology (CAGT). Potrivit MI5, organizația are „legături foarte puternice” cu Ministerul chinez al Securității Statului (MSS) și ar fi utilizată pentru finanțarea unor cercetări care pot contribui la dezvoltarea capacităților tehnice ale Chinei în domeniul spionajului, transmite antena3.ro.

Avertismentul vizează cercetători britanici care au participat la proiecte finanțate de CGTRI. Aceștia sunt îndemnați să își revizuiască toate colaborările actuale sau planificate cu organizația și, în anumite situații, să solicite consultanță juridică înainte de a continua.

Cercetări în inteligență artificială și securitate cibernetică

Proiectele în care au fost implicați cercetători britanici au vizat domenii sensibile, inclusiv inteligența artificială, securitatea cibernetică, comunicațiile secrete și steganografia – tehnica prin care informațiile sunt ascunse în alte tipuri de conținut. MI5 susține că mulți dintre cercetătorii și reprezentanții instituțiilor academice britanice care au colaborat cu CGTRI au făcut-o cu bună-credință și este posibil să nu fi cunoscut sursa reală a finanțării.

Serviciul britanic avertizează însă că, după publicarea alertei, continuarea unor astfel de colaborări poate ridica probleme în raport cu Legea privind securitatea națională din 2023, inclusiv prevederile referitoare la sprijinirea unui serviciu străin de informații sau obținerea unor beneficii de la acesta.

Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a declarat că avertismentul scoate la iveală încercările serviciilor chineze de informații de a utiliza în secret expertiza și cercetarea universitară din Marea Britanie.

„Acest avertisment expune încercările serviciilor chineze de informații de a beneficia în secret de expertiza și cercetarea universitarilor noștri”, a declarat Jarvis.

Ministrul a precizat că a transmis scrisori rectorilor universităților britanice, cerându-le să își sprijine angajații în încheierea colaborărilor cu CGTRI. Serviciul britanic recomandă instituțiilor academice să verifice imediat orice proiect aflat în desfășurare sau planificat în colaborare cu CGTRI și să se asigure că cercetarea britanică nu mai oferă beneficii serviciilor chineze de informații.

Totodată, cercetătorii sunt îndemnați să verifice sursa finală a finanțării atunci când încheie parteneriate cu instituții din China, pentru a se asigura că banii nu provin, direct sau indirect, de la CGTRI.

Avertismentul de miercuri vine după o altă alertă emisă de autoritățile britanice în iunie. Atunci, MI5 și partenerii din alianța Five Eyes – Marea Britanie, SUA, Australia, Canada și Noua Zeelandă – au avertizat asupra unei campanii de recrutare online atribuite serviciilor chineze, prin care angajați ai guvernului și armatei britanice ar fi fost abordați pe platforme de recrutare.

Autoritățile britanice susțin că persoanele implicate s-ar fi prezentat drept reprezentanți ai unor companii private sau think tank-uri, încercând să obțină acces la informații clasificate sau sensibile. MI5 subliniază că parteneriatele internaționale rămân importante pentru cercetare și universități, dar avertizează că instituțiile trebuie să țină cont de riscurile de securitate atunci când colaborează cu entități străine.