Președintele rus Vladimir Putin respinge un „armistițiu artificial” și susține în schimb o „pace adevărată” pentru Ucraina, scrie stirileprotv.ro, citând EFE. Poziția Kremlinului a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice.

„Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale”, a declarat Peskov.

Totodată, acesta a refuzat să facă speculații cu privire la posibilitatea ajungerii la un acord privind planul de pace al Statelor Unite înainte de sfârșitul acestui an.

„Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a afirmat că președintele american Donald Trump acționează în direcția unei soluții negociate.

„Trump lucrează sincer în favoarea unei soluţionări (…) şi depune toate eforturile pentru a o realiza. Şi echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a spus el.

În ceea ce privește opoziția Rusiei față de aderarea Ucrainei la NATO, Peskov a subliniat că acest subiect reprezintă „una dintre pietrele de temelie” ale procesului de pace și necesită „o discuţie specială”.

Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică că s-au înregistrat progrese „considerabile” în negocierile de la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consultări care continuă și luni. Kremlinul a respins în avans modificările introduse de Ucraina și statele europene la planul de pace inițial prezentat de Casa Albă.

„Dacă se fac modificări semnificative, vom avea obiecţii foarte puternice”, a declarat Iuri Uşakov, consilierul de politică internaţională al Kremlinului, pentru presa rusă.

Acesta a precizat că obiecțiile Rusiei ar putea viza „multe puncte”, inclusiv aspecte legate de teritoriu.

„Vor exista clauze acolo care sunt absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce priveşte problema teritorială”, a spus Uşakov.

În final, oficialul rus a afirmat că poziția Moscovei este cunoscută de partea americană.

„Problema teritorială a fost abordată activ la Moscova. Iar americanii nu numai că cunosc, dar şi înţeleg poziţia noastră. Nu ştiu ce va ieşi pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a declarat el.

Discuțiile privind un posibil acord de pace au loc în contextul eforturilor diplomatice inițiate de Statele Unite pentru a identifica o soluție negociată la conflictul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, planul prezentat de Casa Albă fiind analizat în consultări separate cu Kievul, aliații europeni și Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan de pace #război Ucraina #SUA

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.