Președintele rus Vladimir Putin respinge un „armistițiu artificial” și susține în schimb o „pace adevărată” pentru Ucraina, scrie stirileprotv.ro, citând EFE. Poziția Kremlinului a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice.

„Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale”, a declarat Peskov.

Totodată, acesta a refuzat să facă speculații cu privire la posibilitatea ajungerii la un acord privind planul de pace al Statelor Unite înainte de sfârșitul acestui an.

„Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a afirmat că președintele american Donald Trump acționează în direcția unei soluții negociate.

„Trump lucrează sincer în favoarea unei soluţionări (…) şi depune toate eforturile pentru a o realiza. Şi echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a spus el.

În ceea ce privește opoziția Rusiei față de aderarea Ucrainei la NATO, Peskov a subliniat că acest subiect reprezintă „una dintre pietrele de temelie” ale procesului de pace și necesită „o discuţie specială”.

Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică că s-au înregistrat progrese „considerabile” în negocierile de la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, consultări care continuă și luni. Kremlinul a respins în avans modificările introduse de Ucraina și statele europene la planul de pace inițial prezentat de Casa Albă.

„Dacă se fac modificări semnificative, vom avea obiecţii foarte puternice”, a declarat Iuri Uşakov, consilierul de politică internaţională al Kremlinului, pentru presa rusă.

Acesta a precizat că obiecțiile Rusiei ar putea viza „multe puncte”, inclusiv aspecte legate de teritoriu.

„Vor exista clauze acolo care sunt absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce priveşte problema teritorială”, a spus Uşakov.

În final, oficialul rus a afirmat că poziția Moscovei este cunoscută de partea americană.

„Problema teritorială a fost abordată activ la Moscova. Iar americanii nu numai că cunosc, dar şi înţeleg poziţia noastră. Nu ştiu ce va ieşi pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a declarat el.

Discuțiile privind un posibil acord de pace au loc în contextul eforturilor diplomatice inițiate de Statele Unite pentru a identifica o soluție negociată la conflictul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, planul prezentat de Casa Albă fiind analizat în consultări separate cu Kievul, aliații europeni și Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan de pace #război Ucraina #SUA

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.