Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, invitat la emisiunea „Realitatea te privește”

19 Dec. 2025, 10:33
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
19 Dec. 2025, 10:33 // Economie //  Realitatea.md

Deputații au votat în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, un buget construit cu un deficit de peste 20 de miliarde de lei, care va fi acoperit atât din surse interne, cât și din surse externe.

Autoritățile vorbesc despre „reziliență economică”, investiții și competitivitate, însă în realitate nemulțumirile cresc. Cadrele didactice și fermierii spun clar că aceste domenii rămân insuficient susținute și cer o atitudine mai responsabilă din partea guvernării. Creșterea salariului minim în sectorul bugetar de la 5.500 la 6.300 de lei este prezentată ca un succes, dar pentru mulți aceasta nu acoperă scumpirile și nu rezolvă problemele reale ale cetățenilor.

Rămâne întrebarea: cât de echilibrat și corect este un buget care se laudă cu cifre, dar lasă în continuare în umbră domenii vitale pentru viitorul țării?

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, urmează să fie propus Parlamentului spre examinare în lectura a doua. FMI cere guvernării claritate în politica fiscală și reluarea reformelor anticorupție, sugerând că planificarea bugetară trebuie să fie mai riguroasă, iar cheltuirea banilor publici – mai transparentă, eficientă și „prudentă”, în condițiile unor venituri fiscale reduse.

  • Va ține cont guvernarea de avertismentele FMI privind claritatea fiscală, reforma anticorupție și transparența cheltuirii banilor publici?
  • Cum justifică autoritățile un deficit de peste 20 de miliarde de lei și cine va plăti, în final, nota de plată?
  • Este creșterea salariului minim la 6.300 de lei un succes real sau doar o cifră care nu ține pasul cu scumpirile?
  • Cine își asumă responsabilitatea dacă acest buget va adânci datoriile?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 19 decembrie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.