Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Pronunțarea sentinței în dosarul „Direcția 5”, amânată din cauza „volumului mare de lucru”

25 Dec. 2025, 08:18
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
25 Dec. 2025, 08:18 // Societate //  Realitatea.md

Ședința de judecată în dosarul fostului șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP), Alexandru Pînzari, ex-șefului Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, dar și al lui Dorin Damir, președintele FEA, a fost amânată pentru 19 ianuarie 2026. TVR Moldova transmite că urma să fie pronunțată sentința pe cazul „Direcția 5”.

„În legătură cu faptul că este un material mai voluminos și sunt puși sub învinuire mai mulți inculpați pe mai multe capete de acuzare, termenul care a fost programat nu a fost suficient. Instanța ia un termen suplimentar și următoarea dată se anunță pentru 19 ianuarie, ora 14:45. Mai este un motiv că unul dintre membrii completului se va afla în această perioadă în concediu de odihnă”, au anunțat magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care examinează cauza.

Alexandru Levinschi, avocatul lui Dorin Damir, a declarat pentru sursa citată că clientul său pledează nevinovat în raport cu acuzațiile aduse.

„Urmează să ne prezentăm la ședința nou fixată. În curând, va fi emisă decizia. Ea va fi publicată și se vor cunoaște toate detaliile. El (Dorin Damir – n.r.) Pledează nevinovat în raport cu acuzațiile. Asta a fost poziția pe tot parcursul procesului. Acum toate părțile și-au expus pozițiile. Dezbaterile au avut loc, urmează să aflăm soluția instanței”, a spus Alexandru Levinschi.

Potrivit avocatului, asupra inculpaților nu este aplicată nicio măsură preventivă. „La fazele incipiente și chiar ulterior, când era cauza în judecată au fost aplicate. Ulterior, acestea au decăzut ca actualitate”, a spus avocatul.

Amintim că celor trei le sunt incriminate cinci capete de acuzare: „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”. Dosarul a fost trimis în judecată în 2021 de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Dorin Damir a fost reținut pe 5 iulie 2021 de procurorii de la PCCOCS, împreună cu Vasile Cojocari. Dorin Damir a fost plasat în arest preventiv timp de aproximativ șapte luni. La 26 ianuarie 2022, a fost plasat în arest la domiciliu din cauza „condițiilor inumane de detenție și înrăutățirea stării de sănătate”. Ulterior, a fost pus sub control judiciar. În același dosar, fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, a fost retinut pe 30 iulie 2021. El a fost mai întâi eliberat din penitenciar și plasat în arest la domiciliu ca la începutul lui octombrie să i se aplice doar interdicția de a părăsi localitatea. Valeriu Cojocaru, fost șef Direcției nr. 5 a INI, și Alexandru Pînzari, fostul șef al Inspectoratului General de Poliție, sunt învinuiți de către procurori că au controlat toate instituțiile de forță ale statului pe parcursul mai multor ani, inclusiv au adoptat un ordin secret, care permitea verificarea jurnaliștilor şi avizarea candidaţilor la funcţiile de judecători.

Potrivit acuzării, în 2017 cei doi l-au angajat pe Dorin Damir ilegal în Direcția nr. 5 a INI. Astfel, Damir ar fi obținut dreptul de a perfecta acte în baza altor identități. Totodată, el avea acces la materiale și proceduri cu accesibilitate limitată, precum și dreptul la salariu. Ei riscă de la doi la 12 ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!