Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat luni Ucraina că ar fi încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, folosind 91 de drone cu rază lungă de acțiune, și a avertizat că poziția Moscovei în negocierile de pace va fi revizuită, relatează Reuters.

„În noaptea de 28 spre 29 decembrie 2025, regimul de la Kiev a lansat un atac terorist folosind 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune asupra reședinței de stat a președintelui”, a declarat Lavrov, citat de presa internațională.

Potrivit oficialului rus, toate dronele ar fi fost distruse de sistemele de apărare aeriană.

„Nu există date privind victime sau pagube rezultate din prăbuşirea dronelor. Atragem atenția asupra faptului că această acțiune a fost desfășurată în timpul unor negocieri intense între Rusia și Statele Unite pentru reglementarea conflictului ucrainean. Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus Lavrov.

El a adăugat că atacul echivalează cu „terorism de stat” și că Moscova a stabilit deja țintele pentru eventuale lovituri de răspuns.

„Țintele contraatacurilor și momentul în care acestea vor fi aplicate de Forțele Armate ale Rusiei au fost sunt stabilite. În același timp, nu intenționăm să ieșim din procesul de negociere cu Statele Unite. Totodată, având în vedere renașterea finală a regimului criminal de la Kiev, care a trecut la o politică de terorism de stat, poziția de negociere a Rusiei va fi reconsiderată”, a afirmat ministrul rus.

Lavrov nu a precizat dacă Vladimir Putin se afla în reședință în momentul presupusului atac.

Declarațiile vin în contextul în care oficiali ruși afirmă că negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina se află într-o fază avansată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Moscova este de acord cu președintele american Donald Trump, care a spus că un acord de pace este „mai aproape ca niciodată”.

„Desigur”, a răspuns Peskov, întrebat dacă Moscova împărtășește opinia lui Trump privind apropierea unui acord.

Totuși, Peskov a adăugat că Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din partea Donbasului pe care o mai controlează dacă dorește pacea.

În paralel, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins acuzațiile Moscovei privind presupusul atac cu drone. El a declarat că Rusia încearcă astfel să submineze procesul de negocieri și să creeze un pretext pentru noi atacuri asupra infrastructurii guvernamentale de la Kiev.

Zelenski și Trump au discutat duminică timp de aproximativ trei ore la Mar-a-Lago despre pașii necesari pentru ajungerea la un acord de pace. După întâlnire, Trump a declarat că este convins că un acord este „aproape”, dar că rămân „una sau două probleme foarte spinoase” de rezolvat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Novgorod #Putin #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.