Kremlinul a anunțat vineri că Rusia a reluat contactele cu Statele Unite după ce a analizat planul de pace revizuit în 20 de puncte, modificat de Ucraina și aliații săi europeni, relatează EFE, citat de Agerpres.

„La cererea președintelui (rus Vladimir) Putin, s-a stabilit un contact între reprezentanții administrațiilor rusă și americană”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său telefonic zilnic.

Potrivit acestuia, din partea Rusiei a participat consilierul prezidențial pentru politică internațională, Iuri Ușakov, iar din partea SUA au fost implicați „mai mulți interlocutori”. Peskov a precizat că Ușakov a discutat prin telefon cu reprezentanții americani, fără a indica data exactă a convorbirii. O sursă apropiată discuțiilor a declarat pentru Reuters că la acestea a participat și emisarul Kremlinului pentru Ucraina, Kirill Dmitriev.

Peskov a mai spus că Dmitriev „l-a informat pe președinte despre rezultatele călătoriei sale în Statele Unite și despre contactele sale cu americanii” și că rușii și americanii „au convenit să continue dialogul”.

Nici Vladimir Putin și nici alți oficiali ruși de rang înalt nu au comentat public documentul în 20 de puncte prezentat săptămâna aceasta de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a insistat că orice comentarii prin intermediul presei ar putea „avea un impact negativ asupra progresului procesului de negocieri”.

Experți independenți apreciază însă că această poziție ascunde o respingere de facto a planului, întrucât Moscova avea deja rezerve față de versiunea inițială de 28 de puncte, iar documentul actual nu include principalele cerințe ale Rusiei, precum concesii teritoriale și reducerea semnificativă a armatei ucrainene.

Axios a relatat că Donald Trump urmează să-l primească pe Volodimir Zelenski duminică la Mar-a-Lago, în Florida, după ce liderul ucrainean a declarat că „se pot decide multe înainte de Anul Nou”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Zelenski, planul în 20 de puncte prevede un pact de neagresiune între Rusia și Ucraina, supervizat printr-un mecanism de monitorizare și bazat pe garanții de securitate, inclusiv o armată ucraineană de 800.000 de oameni și angajamente obligatorii prin care SUA și alți aliați ar oferi o apărare echivalentă cu Articolul 5 al NATO.

În privința concesiilor teritoriale cerute de Moscova, Zelenski a spus că există două opțiuni: înghețarea actualei linii a frontului, variantă preferată de Kiev, sau crearea unor zone economice speciale în partea din regiunea Donețk controlată de Ucraina, dar revendicată de Rusia, posibilitate care ar putea fi analizată doar după obținerea unor garanții solide de securitate.

Zelenski anunță întâlnirea cu Trump: „Multe lucruri ar putea fi rezolvate până la sfârșitul anului”

#dialog #PACE #Rusia #SUA #Ucraina

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.