Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, efectuează astăzi, 6 ianuarie, o vizită oficială la Paris, unde va participa la reuniunea „Coaliției celor Hotărâți” și se va întâlni cu omologul său francez, Emmanuel Macron, transmite presa ucraineană.

La Palatul Elysee, președintele Macron îi va găzdui pe Zelenski și pe reprezentanții speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu o zi înainte de summitul „Coaliția celor Deciși”, la care sunt așteptate 35 de țări. Scopul summitului este de a demonstra apropierea dintre Statele Unite și Europa în probleme de garanții de securitate. Un consilier al lui Macron a declarat că acest eveniment reprezintă „un act de apropiere între Ucraina, Europa și America”.

Dintre cele 35 de țări participante, 27 vor fi reprezentate de șefi de stat sau de guvern, printre care prim-ministra Italiei Giorgia Meloni și prim-ministrul canadian Mark Carney. Vor fi prezenți, de asemenea, lideri ai NATO și ai Uniunii Europene.

„Coaliția celor Hotărâți” este o alianță de state angajate să sprijine Ucraina în conflictul său cu Rusia. Inițiativa a fost anunțată oficial pe 2 martie 2025 de prim-ministrul britanic Keir Starmer, în cadrul unui summit la Londra.

Scopul coaliției este de a consolida sprijinul european pentru Ucraina și de a coordona eforturile aliaților, în contextul politicii instabile a SUA. Numele coaliției derivă din apelul președintelui ceh Petr Pavel pentru o „coaliție largă a celor hotărâți” împotriva agresiunii ruse. Alianța include țări membre ale Uniunii Europene, state NATO și state din afara acestor blocuri, toate pregătite să sprijine Ucraina pe plan diplomatic, militar și economic.

Anterior, se anunțase că reuniunea de la Paris va defini clar contribuțiile statelor membre la garanțiile de securitate pentru Kiev în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia. Întâlnirea face parte dintr-un efort mai amplu de a formula o poziție unificată între Ucraina, Europa și Statele Unite, care ar putea fi prezentată ulterior părții ruse. Discuțiile vor aborda și posibilitatea desfășurării de trupe străine pe teritoriul ucrainean după un eventual armistițiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând de la începutul lunii ianuarie, reprezentanți ai statului major și sectorului militar ucrainean se află la Paris pentru a organiza o serie de întâlniri pregătitoare, înainte de reuniunea liderilor care va finaliza documentele legate de securitate și garanții, urmând ca ulterior să aibă loc întâlniri la nivel înalt în Statele Unite.

#NATO #Paris #război Ucraina #reuniune #Summit

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.