În versiunea finală a declarației de la Paris, adoptată în urma reuniunii „Coaliţiei de voinţă” din 6 ianuarie, nu a fost inclusă formularea privind angajamentele Statelor Unite de a sprijini forțele multinaționale din Ucraina în cazul unei noi invazii ruse. Totodată, SUA nu sunt semnatare oficiale ale acestui document.

Informația a fost confirmată de corespondenta publicației European Pravda, care citează proiectul inițial al Declarației de la Paris și date furnizate de un oficial de la Palatul Élysée.

„Statele Unite nu sunt, formal, parte a Declarației de la Paris din 6 ianuarie”, au precizat pentru European Pravda reprezentanții administrației președintelui francez Emmanuel Macron.

Un oficial de la Palatul Élysée, sub protecția anonimatului, a declarat:

„Declarația corespunzătoare a Coaliţiei de voinţă a fost aprobată de membrii coaliției și discutată în detaliu cu Statele Unite.”

Diferența dintre proiectul inițial și versiunea finală a documentului este vizibilă în special în capitolul referitor la forțele multinaționale ale coaliției. În proiectul de declarație, consultat de presa ucraineană înainte de reuniunea din 6 ianuarie, se preciza că forțele multinaționale „vor fi conduse de europeni, cu implicarea și a membrilor non-europeni ai coaliției și cu participarea Statelor Unite, inclusiv a capacităților americane, precum informațiile și logistica, cu angajamentul SUA de a sprijini aceste forțe în cazul unui atac”.

În versiunea finală a Declarației de la Paris se menționează însă că forțele multinaționale „vor fi conduse de europeni, cu implicarea și a membrilor non-europeni ai coaliției și cu sprijinul propus al Statelor Unite”, fără referire la un angajament ferm al Washingtonului.

Potrivit aceleiași surse, documentul mai prevede crearea, pe baza sediului operațional al coaliției de la Paris, a unui centru special de coordonare în format „SUA – Ucraina – Coaliţia de voinţă”, care ar urma să se ocupe de garanțiile de securitate pentru Ucraina din partea aliaților occidentali.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că fiecare domeniu al sprijinului acordat Ucrainei va avea un stat coordonator, iar Polonia va fi țara lider în ceea ce privește logistica.

Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că nu exclude posibilitatea unui contact cu președintele rus Vladimir Putin în următoarele săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coalitia de Vointa #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.