Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, la întoarcerea din Franța cu o aeronavă C‑27J Spartan, că zborul său a fost escortat în spațiul aerian elvețian de două avioane F‑18, ca un gest de apreciere pentru sprijinul oferit de România în transportul victimelor incendiului de la Crans‑Montana. Jurnalistul român Patrik Andre de Hillerin a cerut un punct de vedere oficial din partea autorităților elvețiene, iar răspunsul primit de la Ministerul Apărării din Elveția ar contrazice interpretarea președintelui român și a ministrului român al Apărării. Șeful statului vecin a reacționat, prezentând convorbirea dintre pilotul aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich.

Într-o postare publicată miercuri seară, șeful statului vecin a afirmat că aeronava militară românească a fost „escortată de două avioane F‑18, un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans‑Montana”. Mesajul a fost însoțit de imagini cu două aparate F/A‑18 Hornet ale Forțelor Aeriene Elvețiene. Declarația a generat numeroase reacții în mediul online.

În răspunsul transmis jurnalistului român, purtătorul de cuvânt al Armatei Elveției, Mathias Volken, spune că aparatele F‑18 se aflau într-o misiune de rutină.

„Forțele Aeriene Elvețiene utilizează «live missions» pentru verificări aleatorii, menite să confirme că informațiile din autorizația diplomatică corespund aeronavei care tranzitează spațiul aerian (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta). După o scurtă verificare, patrula își continuă misiunea. Forțele Aeriene efectuează aproximativ 200 de astfel de misiuni anual, inclusiv zborul menționat”, arată reprezentantul Armatei Elveției, potrivit răspunsului postat de jurnalist pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestor precizări, interceptarea aeronavei românești a făcut parte din procedurile standard de poliție aeriană ale Elveției, fără a avea un caracter simbolic sau ceremonial, concluzionează jurnalistul român în postarea sa.

Elveția desfășoară două tipuri de misiuni de poliție aeriană: „Hot missions” – intervenții în cazul unor încălcări ale spațiului aerian sau ale regulilor de zbor, resprectiv „Live missions” – verificări de rutină ale aeronavelor străine care tranzitează țara pe baza unei autorizații diplomatice. Zborul aeronavei Spartan s-a încadrat în cea de-a doua categorie, conform autorităților elvețiene, se explică în postare.

„Pentru a verifica această informație, în timpul zilei de joi, 8 ianuarie 2026 am purtat o corespondență cu Ministerul Apărării din Elveția, respectiv cu domnul Mathias Volken, purtător de cuvânt al Armatei Elvețiene. Am solicitat părții elvețiene să precizeze ce caracter și scop a avut interceptarea/escortarea aeronavei C-27J Spartan la bordul căreia se afla președintele României. Răspunsul oficial al domnului Mathias Volken, primit prin poșta electronică în seara zilei de 8 ianuarie, spune foarte clar că a fost vorba doar despre o misiune obișnuită din categoria «live missions», care are drept scop verificarea aleatorie «pentru a se asigura că informațiile furnizate în cererea de autorizare diplomatică corespund cu aeronava care survolează (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta etc.)». Domnul Volken a mai precizat că aviația elvețiană efectuează, în medie, 200 de astfel de misiuni anual”, a explicat jurnalistul într-o altă postare.

Ministrul Apărării al României, Radu Miruță, a susținut varianta președintelui Nicușor Dan, conform căreia avioanele elvețiene care l-au escortat reprezintă un gest de apreciere pentru ajutorul acordat de România victimelor incendiului de la Crans Montana.

„Nu știu ca România să fi făcut o astfel de solicitare față de Elveția. E o formă de respect a lor, un semn de mulțumire față de răniții pe care noi i-am ajutat. Imaginea României este foarte bună de când Nicușor Dan participă la astfel de întâlniri. Opțiunea privind folosirea unui avion militar e decizia Administrației Prezidențiale. Tura asta, așa cum a fost data trecută, Nicușor Dan a decis să participe cu o astfel de aeronavă. Președintele României decide cu ce aeronavă zboară, costuri de 6 ori mai mici”, a spus joi Radu Miruță.

Vineri, președintele Nicușor Dan a reacționat pe Facebook după ce a fost acuzat de jurnalistul Patrick André de Hillerin că minte în legătură cu motivele pentru care avioanele F-18 ale Eleveției au însoțit, deasupra spațiului aerian al acestei țări, aeronava Spartan cu care șeful statului român se întorcea în România de la Paris.

„Puteți asculta înregistrarea convorbirii dintre pilotul român al aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich, în care este comunicată decizia de escortare a aeronavei românești. Acest gest a reprezentat un semn de recunoștință pentru sprijinul acordat de statul român în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana. Este inadmisibil nivelul de dezinformare la care a ajuns o parte a presei române. Am respectat întotdeauna și voi continua să respect jurnalismul onest, chiar și atunci când acesta m-a criticat. Însă a-l acuza pe Președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a scris șeful statului vecin, după miezul nopții, într-o postare pe Facebook.

În înregistrare se aude cum controlorul de trafic elvețian transmite că aeronava președintelui va fi interceptată de către Forțele Aeriene Elvețiene „pentru a vă mulțumi pentru eforturile voastre privind Crans-Montana”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Nicușor Dan #pilot

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.