Deși Armata Română este îmbătrânită, Ministerul Apărării Naționale al țării vecine (MApN) exclude introducerea serviciului militar obligatoriu, preferând să înroleze militari voluntari, pe care să-i pregătească timp de patru luni, în mod intensiv. Se pot înrola atât bărbații, cât și femeile. Presa română scrie că a intrat în vigoare Proiectul de lege privind introducerea serviciului militar voluntar începând cu 2026, semnat de fostul ministru român al Apărării Ionuț Moșteanu.
Măsura are ca obiectiv întinerirea și consolidarea rezervei Armatei României, în contextul în care actuala rezervă este formată în mare parte din persoane care au făcut armata înainte de suspendarea stagiului militar obligatoriu, în 2007.
Potrivit lui Moșteanu, este vorba de o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărarea patriei, un proiect mai vechi, care a mai fost discutat, din cauza unei „rețineri politice față de orice temă legată de război, Ucraina sau armată”.
Tot Moșteanu a spus, la vremea respectivă, că suspendarea serviciului militar obligatoriu în urmă cu 18 ani a dus la situația în care rezerva Armatei României este „îmbătrânită”, fiind formată în principal din persoane care au depășit deja vârsta tinereții active, la care se adaugă foști militari profesioniști trecuți în rezervă.
Ce înseamnă serviciul militar voluntar
Noua formulă presupune introducerea unei categorii numite „militar voluntar în termen”.
Serviciul militar voluntar presupune o perioadă de pregătire militară de patru luni, destinată atât bărbaților, cât și femeilor cu cetățenia română, care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani.
Pe toată perioada pregătirii, ei vor beneficia de toate condițiile pe care le primește un militar în termen.
Trei salarii brute pentru patru luni de pregătire
La finalul pregătirii, vor primi un bonus de 27.000 de lei românești (104.773,50 lei moldovenești), adică trei salarii brute.
Prin acest program, Armata își propune să încorporeze 120.000 de cadre militare pe care să se poată baza în cazul unui conflict.
Acum, în Armată există 70.000 de cadre active și 40.000 de militari în rezervă.
Capacitatea națională de formare militară se situează între 1.000 și 10.000 de persoane anual.
Tinerii — băieți și fete — vor putea opta să efectueze un stagiu militar de patru luni, pentru care vor fi remunerați. După finalizarea stagiului, aceștia vor intra în rezerva Armatei României.
„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce după patru luni”
„Scopul este să avem o rezervă mai mare, mai bine pregătită și mai tânără. Armata obligatorie nu mai există din 2007, iar toți cei care au făcut armata atunci sunt astăzi mult mai în vârstă”, a spus Moșteanu.
Pentru persoanele care sunt deja angajate, proiectul prevede posibilitatea introducerii unui concediu special de patru luni pentru efectuarea stagiului militar.
„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce la același loc de muncă după finalizarea stagiului. Este un principiu important și vom introduce explicit această prevedere prin amendamente în Parlament”, a precizat ministrul.
Nu se revine la armata obligatorie
Ministrul Apărării al României a exclus categoric revenirea la stagiul militar obligatoriu.
„Nu este cazul. Armatele moderne sunt armate de profesioniști, așa sunt armatele NATO. Noi trebuie să creștem gradual efectivele de militari profesioniști și să completăm acest lucru cu rezerva de voluntari”, a spus el.
Moșteanu a respins și ideea că introducerea stagiului voluntar ar avea legătură directă cu un risc iminent de război.
„Este improbabil ca Rusia să atace un stat NATO. Îi înțeleg pe cetățeni că, văzând știrile și dronele care cad aproape de graniță, percep pericolul foarte aproape. Dar România este o țară sigură”, a afirmat ministrul.
Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a (realizat în perioada 1–9 septembrie), 74,2% dintre români au o părere bună despre introducerea stagiului militar voluntar, în timp ce 20,7% se declară împotrivă.
- 76% dintre bărbați și 72% dintre femei
- 76% dintre tinerii sub 30 de ani
- 77% dintre cei între 30 și 44 de ani
- 78% dintre cei peste 60 de ani
Sprijinul este mai mare în rândul persoanelor cu educație superioară (87%), al locuitorilor din marile orașe și al angajaților din sectorul public (81%). Sprijinul este majoritar și în mediul rural (68%) și în sectorul privat (75%).
Modul în care autoritățile vecine împachetează serviciul militar se concentrează pe componenta de voluntariat ca instrument modern de consolidare a capacității de apărare, fără, însă, să se revină la modelul vechi al armatei obligatorii.
