Protestele din Iran au provocat moartea a peste 500 de persoane, potrivit organizației pentru drepturile omului HRANA, în timp ce autoritățile de la Teheran au amenințat că vor ataca bazele militare americane dacă Statele Unite vor interveni, relatează Reuters și AFP.

HRANA a anunțat că a verificat moartea a „490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate”, iar „peste 10.600 de persoane au fost arestate” în aproximativ două săptămâni de tulburări.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul „vrea să negocieze” și că se pregătește o întâlnire cu liderii Republicii Islamice, fără a exclude opțiuni militare. „Armata analizează opțiuni foarte puternice”, a spus Trump, la bordul avionului Air Force One.

În același timp, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat Washingtonul: „Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum și toate bazele și navele americane vor fi ținta noastră legitimă”.

Autoritățile iraniene au decretat trei zile de doliu național pentru „martirii rezistenței” și au chemat populația la un „marș de rezistență”. Protestele au început pe 28 decembrie, ca reacție la creșterea prețurilor, și s-au transformat rapid într-o contestare a regimului aflat la putere din 1979.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #proteste

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.