Sute de locuitori ai regiunii transnistrene s-au grăbit la sfârșitul anului trecut să obțină cetățenia Republicii Moldova. Potrivit presei, în ultimele patru luni ale anului 2025, numărul solicitărilor a crescut cu 50% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 2.081 de persoane.

Republica Moldova a modificat procedura de obținere a cetățeniei pentru persoanele din stânga Nistrului. Din 24 decembrie 2025, legea stabilește că cel puțin un părinte al solicitantului din regiunea transnistreană trebuie să fie cetățean moldovean. Anterior era de ajuns doar un document care atesta că persoana a fost născută în regiune.

Cum va influența noua procedură obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către locuitorii din stânga Nistrului?

Ce pârghii deține Chișinăul pentru a controla procesul de acordare a cetățeniei?

Care sunt efectele integrării politice și civice a celor peste 200 de mii de transnistreni cu cetățenie moldovenească asupra stabilității sociale și politice din țară?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național”, George Balan, expert în Comisia Unificată de Control, și avocatul Vadim Vieru. Astăzi, la Realitatea TV, ora 20.00

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.