Deținătorii de automobile electrice din Republica Moldova vor începe să achite taxă de drum începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit noilor reguli aprobate de autorități. Taxarea nu va mai fi legată de consumul de combustibil, ci de masa totală a automobilului, un criteriu care reflectă gradul de uzură produs infrastructurii rutiere.

Conform grilei de taxare, cuantumul va varia între 0,60 lei și 1,80 lei pentru fiecare kilogram din masa vehiculului:

Pentru mașinile cu masa de până la 1.500 kg inclusiv, taxa va fi de 0,60 lei/kg.
Autoturismele cu greutatea între 1.501 și 2.500 kg vor fi taxate cu 0,90 lei/kg.
În categoria 2.501–3.500 kg, tariful crește la 1,20 lei/kg.
Pentru vehiculele cu masa între 3.501 și 4.500 kg, se va aplica o taxă de 1,50 lei/kg.
Iar pentru automobilele care depășesc 4.500 kg, taxa ajunge la 1,80 lei/kg.

Prin această măsură, statul urmărește să introducă un sistem echitabil de contribuție la întreținerea drumurilor, având în vedere că mașinile electrice, deși nu consumă carburanți și nu plătesc accize, provoacă uzură infrastructurii rutiere la fel ca celelalte vehicule – iar în cazul SUV-urilor electrice, chiar mai mult, din cauza greutății ridicate a bateriilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până acum, proprietarii de automobile electrice erau scutiți de orice taxă de drum, ceea ce crea un dezechilibru fiscal față de șoferii de mașini pe benzină sau motorină, care contribuie indirect prin accizele incluse în prețul carburanților.

#automobile electrice #greutate #taxa de drum

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.