Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, 12 ianuarie, interzicerea accesului diplomaților iranieni în toate sediile instituției. Măsura vine ca răspuns la represiunea violentă declanșată de regimul de la Teheran împotriva protestatarilor.

Potrivit lui Metsola, instituția europeană va continua să susțină poporul iranian în lupta sa pentru libertate și drepturi fundamentale.

„Poporul Iranului poate continua să se bazeze pe acest Parlament pentru sprijin, solidaritate și acțiune”, a subliniat ea într-o scrisoare adresată eurodeputaților.

Accesul va fi blocat în toate clădirile Parlamentului European din Bruxelles și Strasbourg, precum și la secretariatul din Luxemburg. Oricine deține un pașaport iranian va fi verificat la intrare, iar cei identificați ca lucrând pentru regimul Khamenei nu vor primi acces, cu efect imediat, potrivit Politico.

Această decizie intervine pe fondul indignării internaționale tot mai mari față de represiunea manifestanților din Iran, care cer sfârșitul conducerii ayatollahului Ali Khamenei. Metsola a subliniat că, deși solidaritatea este importantă, acțiunile concrete sunt esențiale: „Cei care înfruntă străzile, acei prizonieri politici încă deținuți au nevoie de mai mult decât solidaritate”.

Ea a precizat că interdicția se aplică tuturor diplomaților, membrilor personalului misiunilor diplomatice, oficialilor guvernamentali și reprezentanților Republicii Islamice Iran.

„Am luat decizia de a interzice tuturor… accesul în orice sediu al Parlamentului European”, a spus Metsola.

În scrisoarea sa, președinta PE a propus, de asemenea, desemnarea Gardienilor Revoluției Islamice ca organizație teroristă și extinderea sancțiunilor UE pentru toate persoanele implicate în represiune, violență și execuții.

Metsola a atras atenția că protestele din Iran continuă neîntrerupt, în timp ce regimul limitează comunicațiile și recurge la violențe și detenții arbitrare. „Știu că mulți dintre voi îi vedeți pe curajoșii oameni ai Iranului ridicându-se. Îi auzim cerându-și demnitatea și libertatea”, a adăugat ea.

Într-un mesaj pe rețeaua X, Metsola a subliniat că Parlamentul European nu va contribui la legitimarea unui regim care se menține prin tortură, represiune și crimă: „Nu putem continua ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.

Decizia Parlamentului European se înscrie într-un context mai larg de presiune internațională asupra Teheranului, pe măsură ce Uniunea Europeană analizează extinderea sancțiunilor împotriva regimului iranian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Diplomaţii #interzicere #Metsola #Parlamentul European #proteste Iran

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, 29 septembrie, că dacă România vrea să adere la euro până în 2035, trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv în 2030, întrucât ulterior mai este nevoie de câțiva ani pentru pregătirea aderării.

El a precizat că, pentru a adera la euro în 2035, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030, transmite presa română.

„Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro. Până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieșim din procedura de deficit excesiv în 2030 și mai avem nevoie, bineînțeles, de niște ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro. Și de ce aderarea la euro este o țintă mult mai bună de țară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine, pentru că ea antrenează și competitivitatea economiei. Ne forțează să ne uităm și la cum întărim competitivitatea și nu doar cum facem consolidarea, care este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creșterea economică”, a declarat Alexandru Nazare, marți, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” de la Banca Națională a României.

Nazare a afirmat că ar trebui să existe linii roșii, care să fie respectate indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic.

„Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută nici de Comisie, nici de agenții, nici de alți factori externi. E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică despre care vorbim de ani de zile. Dar trebuie să și o exercităm. Și asta nu poate să vină din afară. Vine totdeauna din interior. Și pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj și de mai mult consens, de o înțelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică nu fac, nu ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem. Că avem nevoie de niște linii roșii pe care să le ținem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”, a explicat ministrul interimar al Finanțelor.

El a fost întrebat cât timp mai dorește România să rămână în procedura de deficit excesiv.

„Sunt foarte importante aceste lucruri ca să putem să facem saltul următor și suntem într-o intersecție foarte importantă pentru consolidarea noastră. Cam cât vrem să stăm în procedura de deficit excesiv? Probabil că vom sta 10 ani. Cât vrem să stăm? 15 ani? Nu ne-am săturat, cam cât am fost penalizați de faptul că am stat în această procedură? Cu cât credibilitate se uită investitorii – vrem investiții, dar cu cât credibilitate se uită investitorii la România, care persistă în această procedură”, a subliniat Alexandru Nazare.