Adrian Dulgher, vicepreședinte al Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) și candidat pe locul doi pe lista partidului la alegerile parlamentare din septembrie 2025, a fost declarat persoană indezirabilă în Ucraina pentru o perioadă de trei ani, transmite zdg.md.

Decizia survine după ce Dulgher a publicat recent un video din orașul Lviv, în care susținea că „uite, drone nu-s, viața e pașnică” și că „totul este bine”, afirmații considerate contrare realității. În aceeași noapte, 9 ianuarie, Rusia a lansat o rachetă balistică cu rază medie asupra regiunii Liov. Ulterior, Dulgher a publicat imagini din stațiunea de ski Bukovel.

Conform informațiilor, interdicția de intrare în Ucraina a fost aplicată pe 12 ianuarie 2026 și va fi valabilă până pe 12 ianuarie 2029. Înainte de această decizie, Dulgher a publicat mai multe materiale video în care minimaliza gravitatea războiului.

„Am ajuns acum în Liov, la teatru Național de balet (…). Uite, nu-s drone. Viața e pașnică, oamenii stau, merge traficul. De ce noi trebuie să ne speriem în Moldova, când aici în Ucraina toți merg de parcă nimic nu se întâmplă și în viață tot e bine”, declara el într-un video postat pe rețelele de socializare.

Sursa menționează că războiul se desfășoară pe întreg teritoriul Ucrainei, însă luptele de cea mai mare intensitate și pierderile umane sunt înregistrate în est și sud, zone în care se concentrează principalele operațiuni militare. Vestul țării este lovit mai rar, în special pentru pagube asupra infrastructurii.

Adrian Dulgher a candidat pentru fotoliul de deputat la alegerile parlamentare din 2025 din partea CUB, partid care a obținut 13.313 voturi (0,84%). În timpul campaniei, Dulgher promitea că prin investiții și creștere economică, R. Moldova ar putea deveni „un exemplu pentru toate țările mici în lume, fix cum a fost Singapore, fix cum a fost și s-a ridicat Dubai”. De asemenea, el menționa că tariful energiei electrice ar putea fi de un leu.

Dulgher a devenit cunoscut publicului în mai 2020, când a declarat că este proprietarul celor 1,5 milioane de euro descoperiți într-un TIR la vama Leușeni. Banii au fost capturați de vameși în timp ce vehiculul intra din România în R. Moldova. Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat pentru ZdG că banii nu îi aparțin lui Dulgher, iar acesta nu a fost urmărit penal din lipsă de probe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candidat #CUB #Dulgher #interzicere

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china