Riscurile pentru sănătate asociate antibioticului interzis metronidazol, depistat recent în ouă și probe de ser prelevate dintr-o fermă avicolă din țară, nu pot fi evaluate imediat, însă consecințele negative pot fi pe termen lung, avertizează doctorul în științe medicale Mihai Pîsla.

Potrivit expertului, mai multe studii internaționale indică un posibil efect cancerigen al substanței, motiv pentru care utilizarea ei este interzisă în Uniunea Europeană, dar și în Republica Moldova.

Declarațiile au fost făcute pentru IPN în contextul cazului anunțat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care a dispus sacrificarea a peste 110 mii de păsări, după ce substanța interzisă a fost identificată, iar produsele au fost retrase din comerț.

Mihai Pîsla explică faptul că metronidazolul este un antibiotic utilizat în medicina umană și veterinară pentru tratarea infecțiilor bacteriene sau parazitare. Problema apare însă atunci când substanța este administrată animalelor destinate consumului alimentar nu în scop terapeutic, ci din alte motive.

Potrivit specialistului, unii producători recurg la această practică în ideea că administrarea antibioticului ar putea contribui la îmbunătățirea produsului cărnos.

Potrivit specialistului, efectele asupra sănătății nu pot fi asociate direct cu un consum izolat, deoarece reacțiile pot apărea în timp și sunt dificil de atribuit unei singure surse.

„Pot apărea grețuri, dureri de cap sau alte reacții generale, dar nu poți face o legătură cauzală anume că ai consumat astăzi carne de păsări care conține acest antibiotic. Efectul se poate manifesta și diagnostica în timp și e foarte greu să faci legătura”, a precizat doctorul în științe medicale.

În acest context, Mihai Pîsla consideră că Agenția Națională pentru Sănătate Publică trebuia să intervină în primul rând cu explicații clare, pentru a informa și a calma populația.

„ANSA și ANSP trebuie să acționeze împreună. Una dintre obligațiile ANSP este informarea populației, mai ales când este vorba despre subiecte care provoacă îngrijorări și pot genera panică, în special când sunt vizați copiii”, a mai spus expertul.

Acum câteva zile, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că peste 110 mii de păsări au fost sacrificate după ce la o fermă avicolă autohtonă au fost depistate reziduuri de metronidazol, un antibiotic puternic.

Substanța a fost identificată atât în ouăle destinate consumului uman, cât și în serul păsărilor crescute pentru carne. Ouăle plasate pe piață în perioada 15-24 decembrie au fost retrase din comerț. Autoritatea a dat asigurări că, în prezent, pe rafturile magazinelor se află produse monitorizate riguros și că nu există riscuri pentru consumatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #expert #metronidazol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.