Câteva mii de persoane au protestat sâmbătă la Copenhaga și în alte orașe din Danemarca, condamnând ambițiile teritoriale ale președintelui american Donald Trump, care și-a reiterat intenția de a prelua controlul asupra Groenlanda, relatează AFP.

Manifestanții, purtând steaguri daneze și groenlandeze, s-au adunat în Piața Primăriei din capitală și au scandat numele Groenlandei în limba groenlandeză: „Kalaallit Nunaat!”, potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Pe pancarte au apărut mesaje precum „Make America Go Away”, o aluzie la sloganul MAGA, și „USA already has too much ice”.

La marș au participat și mai multe personalități politice daneze, inclusiv primarul Copenhagăi și un ministru. În fața ambasadei SUA, organizatorii au urcat pe rând pe o scenă improvizată, cântând și scandând „Groenlanda nu este de vânzare”, exprimându-și speranța că mobilizarea va fi observată de reprezentanța diplomatică americană. Proteste similare au avut loc, în paralel, la Aarhus, Aalborg și Odense.

De la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre preluarea vastei insule arctice, importantă strategic, dar slab populată, aflată sub suveranitate daneză. El a susținut că o va obține „într-un fel sau altul”, invocând, potrivit propriilor declarații, contracararea influenței ruse și chineze în Arctica.

Vineri seară, un apropiat al președintelui, Stephen Miller, a reiterat poziția Casei Albe într-o intervenție la Fox News: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda”, a declarat acesta.

În același timp, la Copenhaga a avut loc o conferință de presă a unei delegații bipartizane formate din 11 congresmeni americani, democrați și republicani, care și-au reafirmat opoziția față de planurile lui Trump, potrivit dpa.

Chris Coons, senator democrat, a subliniat: „Groenlanda face parte din Danemarca. Danemarca este aliatul nostru NATO”, adăugând: „În opinia mea, acesta ar trebui să fie sfârșitul acestei discuții”.

Cei 11 congresmeni au transmis că demersurile președintelui american vor întâmpina rezistență și pe plan intern în SUA; din delegație au făcut parte doar doi reprezentanți ai Partidului Republican.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #Groenlanda #proteste

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.