Câteva mii de persoane au protestat sâmbătă la Copenhaga și în alte orașe din Danemarca, condamnând ambițiile teritoriale ale președintelui american Donald Trump, care și-a reiterat intenția de a prelua controlul asupra Groenlanda, relatează AFP.

Manifestanții, purtând steaguri daneze și groenlandeze, s-au adunat în Piața Primăriei din capitală și au scandat numele Groenlandei în limba groenlandeză: „Kalaallit Nunaat!”, potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Pe pancarte au apărut mesaje precum „Make America Go Away”, o aluzie la sloganul MAGA, și „USA already has too much ice”.

La marș au participat și mai multe personalități politice daneze, inclusiv primarul Copenhagăi și un ministru. În fața ambasadei SUA, organizatorii au urcat pe rând pe o scenă improvizată, cântând și scandând „Groenlanda nu este de vânzare”, exprimându-și speranța că mobilizarea va fi observată de reprezentanța diplomatică americană. Proteste similare au avut loc, în paralel, la Aarhus, Aalborg și Odense.

De la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre preluarea vastei insule arctice, importantă strategic, dar slab populată, aflată sub suveranitate daneză. El a susținut că o va obține „într-un fel sau altul”, invocând, potrivit propriilor declarații, contracararea influenței ruse și chineze în Arctica.

Vineri seară, un apropiat al președintelui, Stephen Miller, a reiterat poziția Casei Albe într-o intervenție la Fox News: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda”, a declarat acesta.

În același timp, la Copenhaga a avut loc o conferință de presă a unei delegații bipartizane formate din 11 congresmeni americani, democrați și republicani, care și-au reafirmat opoziția față de planurile lui Trump, potrivit dpa.

Chris Coons, senator democrat, a subliniat: „Groenlanda face parte din Danemarca. Danemarca este aliatul nostru NATO”, adăugând: „În opinia mea, acesta ar trebui să fie sfârșitul acestei discuții”.

Cei 11 congresmeni au transmis că demersurile președintelui american vor întâmpina rezistență și pe plan intern în SUA; din delegație au făcut parte doar doi reprezentanți ai Partidului Republican.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #Groenlanda #proteste

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.