Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Opt milioane de lei, sifonate de la MAE din România: o contabilă ar fi transferat ilegal banii ani la rând

23 Ian. 2026, 16:50
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
23 Ian. 2026, 16:50 // În Lume //  Realitatea.md

O schemă de fraudă de amploare a fost descoperită la Ministerul Afacerilor Externe din România, unde instituția ar fi fost prejudiciată cu peste 8 milioane de lei românești, potrivit anchetatorilor. În acest dosar este vizată o fostă angajată a MAE, contabilă în cadrul Direcției Planificare Bugetară, Contabilitate și Salarizare, suspectată că ar fi efectuat plăți ilegale timp de mai bine de un deceniu.

Conform informațiilor apărute în presa română, femeia ar fi transferat, pe parcursul a 12 ani, salarii către militari care nu aveau nicio relație contractuală cu Ministerul Afacerilor Externe. Printre beneficiarii acestor plăți s-ar fi aflat concubinul contabilei, dar și fiul acestuia, ambii având calitatea de cadre militare în cadrul Ministerului Apărării Naționale, fără a fi angajați ai MAE. Procurorii susțin că banii ar fi fost virați lunar și ar fi fost folosiți inclusiv pentru achiziționarea de bunuri și construirea unei locuințe.

„Timp de 12 ani ar fi fost transferate salarii către militari care nu aveau nicio legătură cu Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât această instituție ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 8 milioane de lei”, au declarat surse apropiate anchetei.

Aceleași surse arată că „vorbim despre bani care erau transferați lunar în conturile unor militari, unul dintre ei fiind iubitul contabilei. Un altul era fiul concubinului”.

În documentele anchetatorilor se precizează că, în perioada aprilie 2012 – martie 2024, „numita Păune Lavinia-Daniela a transferat, cu titlu de salarii, sumele de 2.182.622 lei în conturile aparținând numitului Bușcă Nicolae și 2.103.562 lei în conturile aparținând numitului Bușcă Alin-Dănuț, fără ca aceștia să fi fost angajați în cadrul MAE.”.

De asemenea, procurorii au stabilit că, între ianuarie 2016 și aprilie 2024, aceeași persoană „a transferat din conturile Ministerului Afacerilor Externe în conturile proprii suma totală de 1.634.274 lei, fără justificare legală”.

Ancheta mai arată că Bușcă Nicolae a fost subofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale până în anul 2020, iar Bușcă Alin-Dănuț este soldat profesionist aflat în activitate. Cazul ar fi ieșit la iveală după ce fosta contabilă a fost denunțată de un cadru militar, fapt ce a declanșat investigațiile Direcției Naționale Anticorupție din România.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție de către un fost funcționar public din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”, a comunicat DNA.

Instituția a mai precizat că prejudiciul este estimat, în acest moment, la peste 8 milioane de lei și că, în data de 22 ianuarie 2026, au fost efectuate percheziții domiciliare în municipiul Pitești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.