În ultimele 24 de ore, echipele Serviciului de asistență medicală urgentă prespitalicească au acordat asistență medicală pentru 2.716 de persoane, dintre care 506 copii. După acordarea ajutorului medical, 1.248 de pacienți, inclusiv 263 de copii, au fost transportați la spitalele din țară.

Medicii de pe ambulanță au intervenit pentru diverse urgențe: 587 de cazuri de afecțiuni respiratorii; 557 de cazuri de afecțiuni cardiovasculare, dintre care 6 cu sindrom coronarian acut; 390 de urgențe traumatologice și 267 de patologii neurologice, dintre care 33 de accidente vasculare cerebrale.

De asemenea, echipele AMU au intervenit la 11 accidente rutiere, soldate cu 17 persoane cu diverse traumatisme. Toți pacienții au primit asistență medicală urgentă, iar 15 adulți au fost transportați la spital pentru tratament specializat.

Ministerul Sănătății (MS) precizează că au fost înregistrate și 13 cazuri de dificultăți de deplasare a autosanitarelor din cauza poleiului și ghețușului, în localități din raioanele Căușeni – 2 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Orhei – 2 cazuri, Vulcănești, Anenii Noi, Șoldănești, Telenești, Taraclia, Criuleni și Strășeni.

„Menționăm că, din numărul total de ambulanțe blocate, 11 au avut nevoie de ajutorul salvatorilor IGSU. În două cazuri, la Criuleni și Strășeni, situația a fost soluționată cu ajutorul persoanelor din localități”, transmite MS.

De asemenea, luni, 26 ianuarie, medicii de pe ambulanță au asistat la o naștere la domiciliu. Tânăra de 26 de ani a adus pe lume un băiețel de 3750 gr., cu scorul Apgar de 8 puncte. Lăuza și nou-născutul în stare satisfăcătoare au fost transportați la Maternitatea din IMSP Spitalul Raional Criuleni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„La Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco” s-au adresat 38 de copii cu diverse traumatisme: 11 au suferit traumatisme la domiciliu; 27 au fost aduși din stradă. Au fost internați 3 copii, toți cu neurotraumatisme, iar la 8 copii au fost aplicate atele ghipsate”, se arată în comunicatul emis de minister.

#24 de ore #ajutor medical #ambulanta #persoane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.