Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a numit, pe 26 ianuarie, un nou ambasador al Ucrainei în Georgia, pentru prima dată din 2022. Prin decretul prezidențial, Mihail Brodovici a fost desemnat să ocupe această funcție diplomatică, scrie Kyiv Post.

Brodovici activează în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei din 1996 și anterior a fost ambasador în Slovenia între 2015 și 2022. Relațiile dintre Kiev și Tbilisi s-au tensionat după invazia Rusiei în Ucraina, Ucraina criticând poziția partidului de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”. În martie 2022, Zelenski l-a rechemat pe ambasadorul Ucrainei în Georgia, Igor Dolgov, decizie oficializată trei luni mai târziu. Totodată, Ucraina l-a rechemat și pe însărcinatul cu afaceri Mihail Harișin, în septembrie 2024, invocând „un set complex de motive”.

Tensiunile diplomatice s-au amplificat în 2023, când ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zahașvili, a părăsit Kievul, după ce Zelenski a acuzat autoritățile georgiene că au permis Rusiei să-l „ucidă” pe fostul președinte georgian Mihail Saakașvili. Saakașvili deține cetățenia ucraineană din 2013 și a ocupat funcții guvernamentale în Ucraina, inclusiv șef al Comitetului Executiv pentru Reforme, numire făcută de Zelenski până în 2021. Autoritățile georgiene au anunțat că Saakașvili a fost returnat în închisoare după mai mult de doi ani de spitalizare și va rămâne în detenție până în 2030. Saakașvili a criticat partidul de guvernământ Visul Georgian, declarând pe rețele de socializare că acesta „declară direct Ucraina stat inamic străin”.

Cea mai recentă acuzație împotriva sa îl acuză de sabotaj în numele unui stat inamic, referindu-se la activitățile sale politice din Ucraina.

El a mai afirmat: „Încă de la începutul acestui mare război, oligarhul rus Ivanișvili și slujitorii săi au luat în mod deschis partea Rusiei. În acest context, este absolut evident că persecuția și soarta mea sunt legate de război”.

Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Consiliul Europei, au susținut că încarcerarea lui Saakașvili are motivație politică, iar Consiliul Europei l-a numit „prizonier politic”.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut în 2023 autorităților georgiene să înceteze torturarea și abuzul împotriva lui Saakașvili și să-l predea Kievului.

„În cele mai grave tradiții ale NKVD-ului din URSS, autoritățile georgiene folosesc violența psihologică și fizică împotriva lui Mihail Saakașvili, refuzându-i îngrijirea medicală de care are nevoie urgent, creând în mod deliberat o amenințare directă la adresa vieții sale”, a declarat Ministerul de Externe ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador #decret #functie #Georgia #război Ucraina

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.