Un medic avertizează cu privire la ceea ce el numește „cel mai periculos tip de carbohidrat din lume”, care poate provoca rezistență la insulină, diabet de tip 2, ficat gras și acumulare de grăsime viscerală în abdomen.

El a precizat că această substanță se regăsește pe scară largă în produsele fără gluten, formule pentru sugari, produse de patiserie și suplimente sportive

Amidonul la care se referă medicul Erig Berg este amidonul industrial, etichetat ca amidon modificat alimentar, amidon de porumb modificat sau maltodextrină.

Potrivit publicației citate, maltodextrina este un tip de carbohidrat puternic procesat. Se obține din amidon de orez, porumb, grâu sau cartofi, care este gătit și tratat cu acizi sau enzime pentru a fi descompus.

Rezultă o pulbere albă, solubilă în apă, cu gust neutru, folosită în alimente pentru a înlocui zahărul și a îmbunătăți textura, gustul și durata de valabilitate. Food Standards Agency confirmă că maltodextrina este reglementată în Marea Britanie ca ingredient alimentar convențional, nu ca aditiv alimentar, conform Regulamentului UE nr. 1333/2008.

Dr. Berg explică de ce este atât de dăunătoare: „Cel mai periculos tip de carbohidrat din lume nu este zahărul, nici pe departe. Acest carbohidrat crește nivelul zahărului din sânge mai mult decât zahărul, dar nici măcar nu este clasificat ca zahăr.

Acest carbohidrat singur cauzează rezistență la insulină, diabet de tip 2, ficat gras și grăsime viscerală masivă, adică cea care învelește organele. Odată cu aceasta, metabolismul este compromis.

Acest carbohidrat se găsește în produse fără gluten, formule pentru sugari, produse de patiserie și suplimente sportive. Dr. Berg subliniază că nu este vorba despre amidonul din cartofii obișnuiți, ci despre amidonul industrial, foarte rafinat, care se descompune rapid și provoacă creșteri bruște ale nivelului de insulină.

Unele studii au ridicat semne de întrebare asupra efectelor maltodextrinei. De exemplu, un studiu din 2015 arată că glucoza din maltodextrină este absorbită rapid în intestin, ceea ce poate duce la creșteri mai mari ale zahărului din sânge după masă, considerate nesănătoase. Efectele trebuie analizate în raport cu avantajele tehnologice pe care le oferă în alimente.

Aceste creșteri post-masă sunt normale, pentru că organismul secretă insulină pentru a le regla. La persoanele cu diabet de tip 1, care nu produc insulină, creșterile pot fi mai mari și mai persistente.