Ancheta de serviciu în privința adjunctului procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Crișciuc, prins în stare de ebrietate la volan, a fost finalizată. Aceasta a constatat existența unor indicii de abatere disciplinară, iar materialele au fost transmise spre examinare către Colegiul de disciplină și etică al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pentru examinarea cauzei în fond și adoptarea unei soluții în conformitate cu legea.

Examinarea urmează să fie realizată cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv a dreptului la apărare și a principiului prezumției de nevinovăție.

„Procedura disciplinară are ca obiect un incident produs în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2026, în care procurorul vizat a fost oprit în trafic de către organele de poliție, existând suspiciuni rezonabile privind conducerea unui mijloc de transport în stare de ebrietate. În cadrul verificărilor efectuate s-a stabilit că persoanei vizate i-a fost solicitată testarea alcoolscopică cu aparatul etilotest, ulterior i s-a propus efectuarea examenului medical și prelevarea probelor biologice în condiții de spital, însă aceste solicitări au fost refuzate în mod repetat, în pofida explicării consecințelor legale ale unui asemenea refuz (art. 264¹ alin. (3) Cod penal).

Totodată, în procesul documentării cazului, a fost constatat un comportament necooperant față de organele de ordine, precum și interacțiuni inadecvate într-un spațiu public, care au fost surprinse în înregistrări video realizate de autoritățile competente și făcute publice ulterior prin intermediul mass-media”, transmite instituția.

Un element deosebit de relevant, potrivit CSP, constă în faptul că procurorul vizat, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, a instrumentat anterior cauze penale având ca obiect infracțiuni identice sau similare, prevăzute de art. 264¹ alin. (3) Cod penal, care sancționează refuzul conducătorului unui mijloc de transport de a fi supus testării alcoolscopice sau examenului medical pentru stabilirea stării de ebrietate.

„Astfel, în cadrul activității sale profesionale, procurorul a condus urmărirea penală, a susținut acuzarea în numele statului și a promovat aplicarea fermă a normelor penale în astfel de cauze, inclusiv prin trimiterea în judecată a unor dosare penale având ca obiect exact tipul de faptă care face obiectul incidentului examinat în prezenta procedură disciplinară. Această circumstanță a fost reținută ca element agravant din perspectiva conduitei profesionale, întrucât presupune cunoașterea deplină a consecințelor legale ale refuzului testării și, totodată, implică un standard de conduită mai ridicat, derivat din rolul activ al procurorului în aplicarea și apărarea legii”, transmite Consiliul Superior al Procurorilor.

Procedura disciplinară inițiată nu are ca scop stabilirea vinovăției penale sau contravenționale, aceste aspecte fiind de competența organelor abilitate, ci vizează exclusiv aprecierea conduitei procurorului din perspectiva obligației de a manifesta o conduită ireproșabilă, inclusiv în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, respectării normelor deontologice și menținerii prestigiului și credibilității instituției Procuraturii.

„Raportând faptele constatate la prevederile Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Codului de etică al procurorilor și standardelor europene privind responsabilitatea și etica profesională, s-a concluzionat că există indicii temeinice privind comiterea unei abateri disciplinare constând în manifestări și atitudini incompatibile cu statutul de procuror, de natură să aducă atingere onoarei, probității profesionale și prestigiului Procuraturii.

Independența procurorului nu este un privilegiu personal, ci o responsabilitate care presupune o conduită ireproșabilă!”, se arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că după acest incident, Ion Crișciuc și-a depus cererea de demisie. Incidentul a avut loc în apropiere de municipiul Bălți.

După ce a fost oprit de polițiști, șoferul a refuzat să fie supus testării cu aparatul Drager și să ofere probe biologice, fapt care constituie infracțiune conform legislației în vigoare.

Șeful-adjunct al Procuraturii Glodeni, prins beat la volan lângă Bălți. A refuzat testarea la alcoolemie

#colegiu de disciplina #Glodeni #materiale transmise #procuror prins baut la volan

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.