Igor Dodon susține că video cu sacoșa neagră nu poate reprezenta probă, deoarece secvența a fost compilată. Conform lui, întreg scandalul ar fi o provocare pusă la cale de Vlad Plahotniuc.

Ex-președintele a făcut declarația după ce a fost întrebat despre posibila depunere a mărturiilor în dosarul său de către fostul lider democrat. Politicianul susține că unii martori nu sunt relevanți, deoarece nu au legătură cu dosarul.

„Cei care de fapt trebuie să fie chemați în instanța de judecată, cu mărturii din partea acuzării, din partea procurorilor, este domnul Plahotniuc și domnul Iaralov, care au fost prezenți în momentul acela. Restul, că e vorba de fostul deputat care a publicat aceste video (n. red.: Iurie Reniță), (0:45) că e vorba de alți deputați – ei nu au nimic cu acest dosar și ei sunt invitați martori.

Plahotniuc trebuie să vină și să spună cum a organizat această provocare. Cum a compilat acest video. Expertiza făcută de instituții de stat spune că el a fost compilat. Nu este original. Nu poate fi probă”, a spus Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul cunoscut sub denumirea generică „kuliok”, în care este acuzat Igor Dodon, vizează transmitere a unui pachet negru cu calendar de către ex-liderul democrat Vlad Plahotniuc fostului șef de stat, în perioada când acesta își exercita mandatul. Se presupune că în sacoșă erau bani.

#Dodon #dosar #kuliok #marturii #Plahotniuc

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.