Socialiștii vor să umple Moldova cu bannere anti-unire. Igor Dodon a anunțat că în toată țara vor fi afișate mesaje „Republica Moldova este Patria noastră” și „Republica Moldova nu este România”.

În opinia sa, evenimentele din 1918 nu au reprezentat unire, ci anexare. Totodată, Dodon a spus că guvernarea ar încerca să lichideze statalitatea Moldovei.

„Suntem gata să ne apărăm statul, identitatea și suveranitatea. (…) Noi vom purcede și la acțiuni concrete, dacă va fi necesar. La prima etapă, vom desfășura o campanie națională cu mesaje patriotice și stataliste. (…) Dacă pierdem statalitatea, vom deveni o provincie marginală a unei țări străine și indiferente de soarta noastră. Am trecut odată prin experiența stapănirii jandarmilor pe teritoriul nostru, care în 1918 au trecut Prutul, au subordonat cu arme populația. Iar toate înțelegerile Sfatului Țării privind autonomia au fost neglijate în mod obraznic. Nu ne dorim asemenea umilințe nici pentru noi, nici pentru copiii noștri. Cine vrea unire, știe unde să se ducă și să se unească. (…) Vrem să fim țară, nu marginea cuiva”, a spus Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul socialist a menționat că dacă va fi necesar, pe lângă amplasarea bannerelor prin Moldova, partidul pe care îl conduce ar putea fi desfășurate și alte activități.

De asemenea, PSRM intenționează să înainteze moțiuni împotriva Guvernului și a unor ministere. Aceștia mai vor modificarea bugetului de stat.

#anexare #bannere #Dodon #Moldova #unire

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.