Daniel Cioabă, autointitulat regele romilor, anunţă dezvoltarea unui nou proiect de criptomonedă: Gypsycoin.

Acest proiect aduce un element în plus comunităţilor de romi de pretutindeni. Şi anume, prima monedă digitală universală a romilor. Imaginea şi designul proiectului combină elementele tradiţionale cu cele moderne. Aşa a apărut simbolul GYPSYCOIN: roata ţigănească tradiţională în simbioză cu circuitele unei plăci electronice. Acest simbol a fost conceput în acest fel, menit să fie recunoscut cu uşurinţă, mai precizează sursa citată.

Comunicatul integral al Congresului Mondial al Uniunii Internaţionale a Romilor:

Proiectul GYPSYCOIN este o premieră în iniţiativa coeziunii comunităţilor de romi la nivel global. Acest proiect reprezintă prima monedă universală a romilor de pretutindeni. GYPSYCOIN cuprinde şi o latură de dezvoltare socială. Aceasta vizează combaterea discriminării şi xenofobiei, cât şi dezvoltarea socială şi educaţională a romilor. Proiectul domnului Cioabă se angajează să sprijine minoritatea romă în demersurile acesteia spre integrarea socială, să consolideze identitatea etnică, să promoveze diversitatea culturală şi să crească gradul de educaţie şi implicare socială a minorităţii rome.

GYPSYCOIN reprezintă un nou proiect în cadrul universului de cryptomonede. Acest proiect este multilateral şi se implică în domenii diferite de dezvoltare. Proiectul abordează subiectul comunităţilor de romi. Acesta se concentrează pe dezvoltarea comunităţilor şi pe ajutorarea persoanelor de etnie romă aflate în dificultate. În acelaşi timp, scopul este de a consolida un spirit de coeziune digitală între comunităţile de romi, prin intermediul simbolului şi al comunităţii GYPSYCOIN. În acest sens, GYPSYCOIN are ataşat şi un element de identitate. Prin urmare, acesta este menit să fie asociat cu comunităţile de romi din întreaga lume.

Acest proiect aduce un element în plus comunităţilor de romi de pretutindeni. Şi anume, prima monedă digitală universală a romilor. Imaginea şi designul proiectului combină elementele tradiţionale cu cele moderne. Aşa a apărut simbolul GYPSYCOIN: roata ţigănească tradiţională în simbioză cu circuitele unei plăci electronice. Acest simbol a fost conceput în acest fel, menit să fie recunoscut cu uşurinţă.

Prin urmare, GYPSYCOIN este asociat unei cauze. Această cauză fiind dezvoltarea multilaterală a comunităţilor de romi. Din acest punct de vedere, aspectele cheie pe care se concentrează acest proiect sunt furnizarea de alimente şi obiecte de uz casnic familiilor nevoiaşe, educaţia sanitară, promovarea pargusului educaţiei şcolare, educaţia morală civică şi educaţia tehnologică.

În acest sens, GYPSYCOIN are mai multe întrebuinţări. Acestea sunt: finanţare acte de caritate; monedă de schimb pentru comunitate; finanţare de proiecte educaţionale; investiţii financiare pe termen lung şi plăţi. Caracterul comunitar al acestui token este redat de distribuţia de pe piaţă. Din acest punct de vedere, GYPSYCOIN se potriveşte cu dinamica actualei pieţe cripto. Aşadar, 90% din monede au fost arse (scoase din uz), rămânând 10% pentru a circula pe piaţă. Ţinând cont de latura tradiţionalistă a comunităţilor de romi, motto-ul GYPSYCOIN poate fi rezumat la respectarea tradiţiei prin promovarea inovaţiei. În general, proiectul este determinat să aibă un impact major asupra comunităţilor de romi din întreaga lume şi să simbolizeze unitatea.

GYPSYCOIN se bazează pe potenţialul ascuns al unităţii unei comunităţi distribuite pe tot globul. Prin urmare, GYPSYCOIN beneficiază de un mare potenţial de utilizatori la nivel global. În acelaşi timp, se ţine cont de faptul că comunităţile de romi sunt în strânsă legătură unele cu celelalte. Prin urmare, diseminarea acestui proiect se va realiza în mod organic.

Cuantificarea rezultatelor proiectului se va face sub formă de conţinut multimedia şi intelectual. În urma activităţilor şi acţiunilor întreprinse de GYPSYCOIN, rezultatele şi etapele evenimentelor vor fi afişate pe site. Alte subiecte acoperite de GYPSYCOIN sunt: sănătatea mediului înconjurător, iniţiativă cetăţenească, etică, educaţie pentru sănătate, sport, educaţie pentru nutriţie, abilităţi informatice şi tehnologie, literatură, muzică, cultură generală, conştientizarea problemelor actuale ale societăţii. Odată cu implementarea proiectelor, productivitatea şi rezultatele sunt atent măsurate, iar acestea sunt analizate şi se reflectă în mod constant asupra acestora, pentru a îmbunătăţii calitatea serviciilor oferite.

Acest proiect este unul deschis, iar moneda GYPSYCOIN va putea dispune de utilizări adiţionale, în funcţie de evoluţia şi parteneriatele proiectului. Totodată, acest proiect beneficiază de sprijinul International Romani Union.

#criptomoneda #GYPSYCOIN

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.