Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în unele țări europene au început a se înregistra cazuri de infecție cu virusul West Nile (VWN). Astfel, de la începutul sezonului de transmisie 2021 și până la 5 august, țările Uniunii Europene (UE) și ale Spațiului Economic European (SEE) au raportat 7 cazuri umane în Grecia (5) și Italia (2). Decese nu s-au înregistrat.

Mai mult, Digi relatează că la data de 7 august curent a fost înregistrat un caz de infecție cu virusul West Nile la o pacientă din județul Olt, România.

Astfel, ANSP menționează că în unii ani au avut loc izbucniri epidemice de această boală: a.a.1996 – România (251 cazuri), 1999 – Rusia, 2000 – Israel. Infecția cu VWN se înregistrează frecvent în țările din Africa, Asia, America de Nord. În Republica Moldova primul caz de această boală s-a înregistrat a.2019, mun. Cahul.

„Infecţia cu virusul West Nile se menține într-un ciclu enzootic între țânțari și păsări. Boala afectează, preponderent, păsările domestice şi cele sălbatice migratoare. Ca ţânţarii să devină vectori este necesar să se hrănească cu sânge provenit de la animale, îndeosebi de la păsări infectate. Păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii în teritorii unde anterior nu a fost semnalată. Transmiterea virusului la oameni se realizează prin înţepătura ţânţarilor molipsiți”.

Molipsirea se mai poate produce în timpul transfuziilor de sânge, transplantului de țesuturi, celule sau organe de la un donator infectat cu VWN.

Simptomele mai frecvent întâlnite la oamenii bolnavi sunt asemănătoare gripei și includ: febra (38 – 40⁰C), dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, conjunctivită, greţuri. În unele cazuri boala poate evolua cu forme mai grave –meningită, encefalită, meningoencefalită, inclusiv și decese. Cei mai afectaţi sunt copiii şi persoanele în vârstă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incidenţa infecţiei cu virusul West Nile este în raport direct cu condiţiile meteorologice și se datorează, îndeosebi, alternanţei zilelor ploioase cu cele caniculare, favorabile înmulţirii ţânţarilor.

Măsurile de profilaxie a infecţiei cu virusul WN includ:

monitorizarea stării de sănătate a păsărilor, informarea operativă a specialiștilor veterinari despre păsările bolnave, cadavrele de păsări;
limitarea contactului păsărilor domestice (rațe, gâște) cu cele sălbatice migratoare;
înlăturarea condiţiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer ş.a.);
montarea plaselor antimoschit la geamuri;
purtarea hainelor de culori deschise, cu mâneci lungi, pantalonilor lungi și șosetelor înalte, mai ales după lăsarea serii;
utilizarea substanţelor repelente;
deosebit de important este respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele endemice cu risc înalt de molipsire.

În caz de suspecție a primelor semne de boală se va solicita operativ asistență medicală

De menționat că, în acest an, Republica Moldova nu a înregistrat cazuri de boală prin infecția cu virusul West Nile.

#sezonul de transmisie #virus #West Nile

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.