Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în unele țări europene au început a se înregistra cazuri de infecție cu virusul West Nile (VWN). Astfel, de la începutul sezonului de transmisie 2021 și până la 5 august, țările Uniunii Europene (UE) și ale Spațiului Economic European (SEE) au raportat 7 cazuri umane în Grecia (5) și Italia (2). Decese nu s-au înregistrat.

Mai mult, Digi relatează că la data de 7 august curent a fost înregistrat un caz de infecție cu virusul West Nile la o pacientă din județul Olt, România.

Astfel, ANSP menționează că în unii ani au avut loc izbucniri epidemice de această boală: a.a.1996 – România (251 cazuri), 1999 – Rusia, 2000 – Israel. Infecția cu VWN se înregistrează frecvent în țările din Africa, Asia, America de Nord. În Republica Moldova primul caz de această boală s-a înregistrat a.2019, mun. Cahul.

„Infecţia cu virusul West Nile se menține într-un ciclu enzootic între țânțari și păsări. Boala afectează, preponderent, păsările domestice şi cele sălbatice migratoare. Ca ţânţarii să devină vectori este necesar să se hrănească cu sânge provenit de la animale, îndeosebi de la păsări infectate. Păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii în teritorii unde anterior nu a fost semnalată. Transmiterea virusului la oameni se realizează prin înţepătura ţânţarilor molipsiți”.

Molipsirea se mai poate produce în timpul transfuziilor de sânge, transplantului de țesuturi, celule sau organe de la un donator infectat cu VWN.

Simptomele mai frecvent întâlnite la oamenii bolnavi sunt asemănătoare gripei și includ: febra (38 – 40⁰C), dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, conjunctivită, greţuri. În unele cazuri boala poate evolua cu forme mai grave –meningită, encefalită, meningoencefalită, inclusiv și decese. Cei mai afectaţi sunt copiii şi persoanele în vârstă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incidenţa infecţiei cu virusul West Nile este în raport direct cu condiţiile meteorologice și se datorează, îndeosebi, alternanţei zilelor ploioase cu cele caniculare, favorabile înmulţirii ţânţarilor.

Măsurile de profilaxie a infecţiei cu virusul WN includ:

monitorizarea stării de sănătate a păsărilor, informarea operativă a specialiștilor veterinari despre păsările bolnave, cadavrele de păsări;
limitarea contactului păsărilor domestice (rațe, gâște) cu cele sălbatice migratoare;
înlăturarea condiţiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer ş.a.);
montarea plaselor antimoschit la geamuri;
purtarea hainelor de culori deschise, cu mâneci lungi, pantalonilor lungi și șosetelor înalte, mai ales după lăsarea serii;
utilizarea substanţelor repelente;
deosebit de important este respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele endemice cu risc înalt de molipsire.

În caz de suspecție a primelor semne de boală se va solicita operativ asistență medicală

De menționat că, în acest an, Republica Moldova nu a înregistrat cazuri de boală prin infecția cu virusul West Nile.

#sezonul de transmisie #virus #West Nile

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.