Politicianul Petr Vlah consideră că este necesară instituirea unei platforme de discuții pe marginea alegerilor ce ar urma să aibă loc în Adunarea Populară a Găgăuziei și posibilele alegeri anticipate ale Bașcanului, din motiv că există mai multe neclarități.

„În ultimele zile, în spaţiul public au răsunat mai multe declaraţii relevante din punctul de vedere al preconizatelor alegeri din Autonomia Găgăuză. Astfel, unii declară că data alegerilor în Adunarea Populară nu poate fi fixată până când nu va fi clar câte primării vor rămânea în Autonomie ca urmare a reformei administraţiei publice locale, anunţate de autorităţi. Alţii se referă la o posibilă reducere a numărului de deputaţi în Adunarea Populară. Mai nou, au apărut diverse opinii şi despre condiţiile pe care ar trebui să le întrunească membrii organului electoral din Găgăuzia. În timp ce unii deputaţi din Adunarea Populară se pregătesc să numească în funcţie o nouă componenţă a acestuia, reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale spun că, înainte de numirea în funcţie, candidaţii ar trebui să obţină un aviz de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Aceasta pentru că preşedintele şi secretarul organului electoral vor deţine funcţii de demnitate publică şi în acest caz avizul SIS e obligatoriu. Şi deoarece la etapa votării componenţei organului electoral de către Adunarea Populară nu va fi încă clar cine va ajunge în funcţiile de preşedinte şi secretar, ar fi cazul să se ceară avizul SIS pentru toţi candidaţii”, spune politicianul.

În opinia sa, toate aceste momente dovedesc că există o mulţime de pietre subacvatice care pot pune din nou în pericol desfăşurarea alegerilor în Adunarea Populară.

„Nimeni nu garantează că, după aprobarea unei noi componenţe a organului electoral, dar şi după fixarea unei noi date a alegerilor, nu vor apărea circumstanţe, care să blocheze din nou procesul, aşa cum a fost în cazul alegerilor stabilite iniţial pentru data de 22 martie. Mai ales că nu e clară nici situaţia legată de posibilele alegeri anticipate ale Başcanului Găgăuziei. În continuare răsună opinii că acestea, de asemenea, vor avea loc în anul 2026 şi, dacă va apărea necesitatea acestora după stabilirea unei noi date a alegerilor în Adunarea Populară, să nu ajungem din nou în situaţia în care să fie anulată, pentru a organiza ambele tipuri de alegeri concomitent. Măcar şi din simplul motiv de a economisi banii publici sau pentru a reduce maximal posibil perioada de instabilitate pe care o presupune fiecare tip de alegeri”, mai spune Vlah.

Petr Vlah consideră că se impune instituirea unei platforme de discuţii, pe care să se regăsească reprezentanţii relevanţi ai autorităţilor centrale şi a celor de la Comrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia #petr vlah

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.