O nouă investigație a unei organizații pentru protejarea animalelor aduce în lumină situația gravă a pescăriilor și abuzurile groaznice la care sunt supuse animalele acvatice înainte de a fi sacrificate. Un investigator de la organizația „Animal Equality” pentru drepturile animalelor s-a angajat sub acoperire la un abator, însă unul ceva mai neobișnuit – nu de porci, vaci sau pui, ci de pește și alte animale acvatice.

De-a lungul a cinci săptămâni, începând din prima săptămână a lunii august, investigatorul a lucrat la o fermă de somni din centrul statului american Mississippi. Acolo, el a documentat felul în care sunt tratate animalele, cu o cruzime ieșită din comun – peștii sunt aruncați pe o bandă rulantă unde sunt lăsați să se sufoce în timp ce lucrătorii sunt în pauză.

El a reușit să obțină inclusiv imagini video cu țestoase și alte tipuri de animale marine și pești care sunt lăsați în găleți fără apă pentru perioade lungi de timp înainte de a fi tocați de vii într-un aparat industrial.

Investigația reprezintă un nou efort în încercarea de a găsi modalități mai umane de a trata animalele ce urmează să fie sacrificate.

„Dacă un porc ar fi ucis în acest fel, abatorul respectiv ar fi închis imediat”, spune Sean Thomas, director international pentru investigații la Animal Equality. În urmă cu peste 50 de ani, SUA a instituit reguli clare pentru a reduce suferința animalelor în abatoare, însă legile se referă aproape explicit la porci, vaci sau capre.

Peștii au fost, în mod tradițional, văzuți altfel. Recent, însă, mai multe cercetări au respins teoriile mai vechi conform cărora, peștii, spre deosebire de mamifere, nu au simțire. Noile cercetări susțin chiar contrariul – avem date care arată că peștii pot simți durere.

O astfel de concluzie ar avea implicații serioase pentru pescăriile din Statele Unite și ridică o serie de întrebări – ar trebui oamenii să fie trași la răspundere pentru abuzuri comise împotriva peștilor și care ar trebui să fie standardul legal. Legile care reglementează cruzimea față de animale sunt diferite de la stat la stat – unele sunt explicite cu privire la animalele care fac obiectvul legii, altele sunt mai deschise interpretărilor. Experții spun că legile din Mississippi nu exclud peștii, însă să convingi un procuror să deschidă un caz pentru abuzuri la adrea peștilor este o altă problemă.

Animal Equality, de exemplu, a trimis un email procurorului din Yazoo County, acolo unde se află această pescărie, în care a detaliat situația și a cerut să fie luate măsuri. „Nu mă interesează această problemă”, a fost răspunsul oficialului. Experții în drept spun, însă, că pe baza legislației din Mississippi, procurorul ar fi putut avea un fundament legal pe care să deschidă un astfel de caz.

Lynne Sneddon, cercetătoare în biologie la Universitatea din Gothenburg din Suedia, și-a concentrat eforturile pe problema durerii la pești și a încercat să afle dacă aceste animale într-adevăr pot simți durere. Cercetarea ei se întinde deja pe mai mult de două decenii.

Problema aici este dacă peștii au un sistem nervos suficient de capabil să detecteze durere. „Răspunsul la această întrebare este «Da». Aceste informații din stimuli nervoși ajung la creier”, spune ea.

Cercetările sale au arătat că peștii, atunci când sunt în stare de panică și constrângere, se opresc din activități de bază, cum ar fi hrănirea. Ea a descoperit și că peștii care primesc calmante și analgezice revin la comportamentul normal după ce le este calmată durerea.

Într-un alt studiu, s-a observat că peștii încearcă să-și calmeze durerea prin frecare, așa cum un om ar încerca să-și calmeze durerea de la un deget lovit. „Avem o mulțime de dovezi că peștii sunt animale cu simț. Nu este niciun motiv pentru care să-i tratăm altfel decât pe mamifere”, a adăugat ea.

Nu toți cercetătorii sunt convinși, totuși. Un studiu din 2013 a concluzionat că, deși corpurile peștilor pot răspunde la stimuli de dureri, ei nu au suficientă complexitate neurologică pentru a trece prin senzația conștientă de durere.

Ideea că peștii sunt ființe sezoriale, însă, a început să devină mai prevalentă în afara cercetărilor științifice, iar în 2013, Asociația Medicală Veterinară Americană a publicat noi ghiduri de instrucțiuni pentru eutanasierea animalelor, facânt trimitere la concluziile unui articol care arăta că peștii pot simți durere: „Cunoașterea acumulată până acum susține ideea că peștilor ar trebuie să le fie acordate aceleași considerații, atunci când vine vorba de durere, precum vertebratelor terestre”.

Peștii nu sunt protejați explicit de o lege federală din 1958 care prevede sacrificarea porcilor, vacilor și altor animale de abator fără a fi supuse la suferințe inutile. Fermele de somni sunt inspectate de Departamentul Agriculturii din guvern, însă doar pentru asigurarea normelor sanitare.

#abuz #pești

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.