Japonia se alătură Statelor Unite într-un parteneriat cu NATO, contribuind la sprijinirea Ucrainei prin furnizarea de echipamente și arme militare neletale. De asemenea, Japonia nu este singura țară din afara NATO care se implică în acest demers.

Mai mulți oficiali ai NATO au anunțat, în interviuri acordate postului public japonez NHK de televiziune, că au pregătit un cadru pentru Japonia prin care această țară poate să achiziționeze și să furnizeze arme și echipamente fabricate în Statele Unite și destinate sprijinirii Ucrainei.

Contribuția Japoniei va fi, însă, limitată la arme neletale, echipamente ce nu pot provoca daune directe pe câmpul de luptă.

Acest cadru de sprijin al NATO a fost instituit încă din iulie anul trecut, în parteneriat cu Statele Unite, cu scopul de a facilita achiziția și livrarea rapidă de armament și echipamente militare americane către Ucraina.

De atunci, peste 20 de state au anunțat că se alătură inițiativei, printre care membri NATO precum Germania și Olanda, dar și țări din afara Alianței, cum ar fi Australia și Noua Zeelandă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste state au furnizat, printre altele, rachete interceptoare Patriot și alte echipamente de apărare.

Membrii Alianței au fost informați de poziția Japoniei

Potrivit oficialilor NATO citați de NHK, Japonia a luat decizia de a se alătura acestui cadru de sprijin și este de așteptat să facă un anunț oficial în perioada următoare.

Fondurile puse la dispoziție de Tokyo vor fi utilizate exclusiv pentru echipamente de apărare neletale, precum sisteme radar, veste antiglonț și alte materiale menite să sporească protecția personalului ucrainean.

Surse din cadrul NATO susțin că mai multe state membre ale Alianței, precum și autoritățile ucrainene, au fost deja informate cu privire la poziția Japoniei.

Un oficial NATO a declarat că „chiar și echipamentele care nu au capacități letale reprezintă un sprijin necesar pentru Ucraina, iar faptul că Japonia se alătură acestui cadru este important în sine”.

În Statele Unite se fac simțite semnele unei „oboseli a ajutorului”

Decizia Japoniei vine într-un moment sensibil pentru sprijinul internațional acordat Kievului. Invazia militară a Rusiei în Ucraina se apropie de a patra aniversare, pe 24 ale lunii curente, iar în unele țări europene și în Statele Unite se fac simțite semnele unei așa-numite „oboseli a ajutorului”.

În acest context, menținerea unui sprijin constant și coordonat pentru Ucraina devine o provocare tot mai mare pentru aliați.

Implicarea Japoniei, chiar și într-o formulă limitată la echipamente neletale, este văzută de oficialii NATO ca un semnal politic important și ca o contribuție relevantă la efortul internațional de susținere a Ucrainei pe termen lung.

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.