Circulația rutieră va fi restricționată temporar până în luna martie 2026 pe o porțiune de circa 1.000 de metri a străzii Feroviarilor din localitatea Vatra, municipiul Chișinău. Autoritățile anunță că una dintre benzile de circulație va fi închisă pe durata lucrărilor de montare a conductelor de apă, transmite MOLDPRES.

„Intervențiile sunt necesare pentru construcția apeductului magistral „Chișinău – Strășeni – Călărași”, parte a proiectului național „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”. Participanții la trafic sunt îndemnați să circule cu prudență, să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile autorităților, întrucât lucrările pot provoca îngreunarea deplasării în zonă”, a declarat Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

Potrivit sursei citate, chiar și în sezonul rece lucrările continuă pe mai multe șantiere. Până în prezent, au fost construite peste 18,2 kilometri de conductă magistrală din fontă ductilă, cu diametre între 500 și 600 mm.

În prezent, două echipe lucrează la montarea conductelor în localitățile Ghidighici și Sireți și continuă lucrările de subtraversare a drumului în Ghidighici. Totodată, se execută armarea Stației principale de pompare și a rezervoarelor din Tuzara, iar la Stația de pompare R4 din Călărași a fost finalizat acoperișul din țiglă metalică.

Autoritățile menționează că, în condițiile meteorologice nefavorabile, anumite lucrări, precum construcția căminelor, blocurilor de ancorare sau a unor rezervoare, sunt sistate temporar pentru a respecta standardele de calitate și siguranță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul urmărește modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă și asigurarea accesului populației la apă potabilă sigură și de calitate. Investiția este implementată de Guvernul Republicii Moldova, prin Agenția de Dezvoltare Regională Centru, cu sprijinul Guvernului Federal German, prin Banca Germană de Dezvoltare (KfW). Autoritățile precizează că, deși lucrările pot crea disconfort temporar, acestea vor aduce beneficii pe termen lung comunităților din zona centrală a țării, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trai și la dezvoltarea localităților conectate la noul sistem de alimentare cu apă.

#circulatie rutiera restrictionata #lucrări #Vatra

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.