Japonia se alătură Statelor Unite într-un parteneriat cu NATO, contribuind la sprijinirea Ucrainei prin furnizarea de echipamente și arme militare neletale. De asemenea, Japonia nu este singura țară din afara NATO care se implică în acest demers.

Mai mulți oficiali ai NATO au anunțat, în interviuri acordate postului public japonez NHK de televiziune, că au pregătit un cadru pentru Japonia prin care această țară poate să achiziționeze și să furnizeze arme și echipamente fabricate în Statele Unite și destinate sprijinirii Ucrainei.

Contribuția Japoniei va fi, însă, limitată la arme neletale, echipamente ce nu pot provoca daune directe pe câmpul de luptă.

Acest cadru de sprijin al NATO a fost instituit încă din iulie anul trecut, în parteneriat cu Statele Unite, cu scopul de a facilita achiziția și livrarea rapidă de armament și echipamente militare americane către Ucraina.

De atunci, peste 20 de state au anunțat că se alătură inițiativei, printre care membri NATO precum Germania și Olanda, dar și țări din afara Alianței, cum ar fi Australia și Noua Zeelandă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste state au furnizat, printre altele, rachete interceptoare Patriot și alte echipamente de apărare.

Membrii Alianței au fost informați de poziția Japoniei

Potrivit oficialilor NATO citați de NHK, Japonia a luat decizia de a se alătura acestui cadru de sprijin și este de așteptat să facă un anunț oficial în perioada următoare.

Fondurile puse la dispoziție de Tokyo vor fi utilizate exclusiv pentru echipamente de apărare neletale, precum sisteme radar, veste antiglonț și alte materiale menite să sporească protecția personalului ucrainean.

Surse din cadrul NATO susțin că mai multe state membre ale Alianței, precum și autoritățile ucrainene, au fost deja informate cu privire la poziția Japoniei.

Un oficial NATO a declarat că „chiar și echipamentele care nu au capacități letale reprezintă un sprijin necesar pentru Ucraina, iar faptul că Japonia se alătură acestui cadru este important în sine”.

În Statele Unite se fac simțite semnele unei „oboseli a ajutorului”

Decizia Japoniei vine într-un moment sensibil pentru sprijinul internațional acordat Kievului. Invazia militară a Rusiei în Ucraina se apropie de a patra aniversare, pe 24 ale lunii curente, iar în unele țări europene și în Statele Unite se fac simțite semnele unei așa-numite „oboseli a ajutorului”.

În acest context, menținerea unui sprijin constant și coordonat pentru Ucraina devine o provocare tot mai mare pentru aliați.

Implicarea Japoniei, chiar și într-o formulă limitată la echipamente neletale, este văzută de oficialii NATO ca un semnal politic important și ca o contribuție relevantă la efortul internațional de susținere a Ucrainei pe termen lung.

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.