Mișcarea Alternativa Națională (MAN) condamnă practica introducerii proiectelor de lege cu puțin timp înaintea ședințelor plenare ale Legislativului, calificând-o drept abuzivă și netransparentă.

Potrivit formațiunii, un proiect de modificare a Legii avocaturii a fost inclus pe ordinea de zi și făcut public în ultimul moment, fără consultări și fără respectarea procedurilor legislative. Reprezentanții MAN susțin că o asemenea abordare încalcă principiile transparenței decizionale, securității juridice și previzibilității legii.

Formațiunea afirmă că adoptarea actelor normative în regim de urgență, fără dezbatere publică și fără posibilitatea de analiză din partea deputaților, societății civile și a profesioniștilor vizați, afectează statul de drept.

În contextul modificărilor propuse la Legea avocaturii, MAN subliniază că domeniul vizează direct funcționarea justiției și garanțiile dreptului la apărare, iar orice intervenție legislativă ar trebui să fie rezultatul unui dialog instituțional.

Mișcarea Alternativa Națională solicită respectarea strictă a procedurilor și a termenelor de transparență decizională, excluderea practicii includerii proiectelor pe ordinea de zi în ultimul moment, organizarea de consultări publice reale și retragerea inițiativelor promovate cu încălcarea normelor procedurale.

Totodată, formațiunea anunță că va sesiza partenerii instituționali și internaționali, precum și Procurorul General, și va utiliza instrumentele parlamentare și legale pentru a bloca adoptarea legilor prin metode considerate netransparente.

#MAN #proiecte de lege

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.