Satele mici au șanse reduse să atragă investiții importante și să dezvolte infrastructura necesară pentru servicii publice moderne dacă nu participă la procesul de amalgamare voluntară a comunităților. Declarațiile au fost făcute de mai mulți primari care au inițiat deja acest proces, în cadrul unui club de presă organizat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.

Potrivit edililor, doar prin unificarea resurselor, a populației și a capacităților administrative pot fi accesate proiecte de zeci de milioane de lei și pot fi atrași investitori care să creeze locuri de muncă.

Viceprimarul comunei Sculeni, din raionul Ungheni, Valeriu Antonov, a menționat că localitatea a aplicat la un proiect de aproximativ 60 de milioane de lei pentru construcția unui sistem de canalizare, însă nu a fost selectată din cauza numărului mic de locuitori.

„Suntem o comunitate prea mică pentru investiții de anvergură. Este necesar să creștem și să ne dezvoltăm, să atingem standarde urbane chiar în mediul rural. Cu o mie sau două mii de locuitori, nu putem implementa proiecte concepute pentru cinci sau zece mii de oameni”, a explicat Valeriu Antonov.

Și primarul comunei Telița din raionul Anenii Noi, Rodica Rusu, vede în amalgamarea localităților o soluție viabilă pentru dezvoltarea economică. Potrivit ei, comunitățile nu pot depinde permanent de fondurile alocate de la autoritățile centrale și trebuie să își consolideze propria bază economică. Unirea localităților ar aduce o forță de muncă mai mare și o capacitate administrativă sporită, factori esențiali pentru atragerea investitorilor.

Reprezentanții autorităților locale atrag atenția că, în comunitățile mici, costurile administrative sunt mai mari raportate la numărul de locuitori. În schimb, serviciile publice devin mai eficiente și mai sustenabile atunci când un număr mai mare de utilizatori este conectat la aceleași rețele și infrastructuri.

Datele prezentate de ADEPT arată că, în 2025, procesul de amalgamare voluntară implică 370 de primării din întreaga țară. Au fost identificate 83 de potențiale clustere de unificare, dintre care două au fost deja finalizate.

Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților autorităților publice la nivel local și susținerea dialogului în procesul de reformă a administrației publice”, implementat de ADEPT cu sprijin financiar din partea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare voluntara #primari

O femeie a murit de pestă pulmonară în regiunea Irkutsk din Siberia, estul Rusiei, potrivit unui responsabil regional. Presa rusă relatează că aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu victima ar fi fost plasate în carantină, informează AFP.

Presa locală a identificat victima drept Daria Chipilova, în vârstă de 28 de ani, tehniciană de laborator. Potrivit publicației ruse „Popoarele din Baikal”, femeia lucra la Institutul pentru combaterea pestei din Irkutsk și este posibil să fi contractat boala după ce o eprubetă s-ar fi spart în laborator.

Informația privind carantinarea celor aproximativ 200 de persoane nu a fost însă confirmată oficial. Ministerul rus al Sănătății nu a publicat până acum un comunicat pe acest caz, iar AFP precizează că nu a putut verifica independent informațiile. Guvernatorul regiunii Bureatia, Aleksei Țîdenov, a anunțat anterior, într-o postare pe rețelele de socializare, că o femeie din regiunea vecină Irkutsk „a murit de pestă”.

Pesta, cunoscută și sub denumirea de ciumă, este o boală infecțioasă provocată de o bacterie. Pesta pulmonară este forma care afectează plămânii și poate fi transmisă de la o persoană la alta prin picături respiratorii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, boala poate fi mortală dacă nu este tratată rapid cu antibiotice.