Satele mici au șanse reduse să atragă investiții importante și să dezvolte infrastructura necesară pentru servicii publice moderne dacă nu participă la procesul de amalgamare voluntară a comunităților. Declarațiile au fost făcute de mai mulți primari care au inițiat deja acest proces, în cadrul unui club de presă organizat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.

Potrivit edililor, doar prin unificarea resurselor, a populației și a capacităților administrative pot fi accesate proiecte de zeci de milioane de lei și pot fi atrași investitori care să creeze locuri de muncă.

Viceprimarul comunei Sculeni, din raionul Ungheni, Valeriu Antonov, a menționat că localitatea a aplicat la un proiect de aproximativ 60 de milioane de lei pentru construcția unui sistem de canalizare, însă nu a fost selectată din cauza numărului mic de locuitori.

„Suntem o comunitate prea mică pentru investiții de anvergură. Este necesar să creștem și să ne dezvoltăm, să atingem standarde urbane chiar în mediul rural. Cu o mie sau două mii de locuitori, nu putem implementa proiecte concepute pentru cinci sau zece mii de oameni”, a explicat Valeriu Antonov.

Și primarul comunei Telița din raionul Anenii Noi, Rodica Rusu, vede în amalgamarea localităților o soluție viabilă pentru dezvoltarea economică. Potrivit ei, comunitățile nu pot depinde permanent de fondurile alocate de la autoritățile centrale și trebuie să își consolideze propria bază economică. Unirea localităților ar aduce o forță de muncă mai mare și o capacitate administrativă sporită, factori esențiali pentru atragerea investitorilor.

Reprezentanții autorităților locale atrag atenția că, în comunitățile mici, costurile administrative sunt mai mari raportate la numărul de locuitori. În schimb, serviciile publice devin mai eficiente și mai sustenabile atunci când un număr mai mare de utilizatori este conectat la aceleași rețele și infrastructuri.

Datele prezentate de ADEPT arată că, în 2025, procesul de amalgamare voluntară implică 370 de primării din întreaga țară. Au fost identificate 83 de potențiale clustere de unificare, dintre care două au fost deja finalizate.

Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților autorităților publice la nivel local și susținerea dialogului în procesul de reformă a administrației publice”, implementat de ADEPT cu sprijin financiar din partea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare voluntara #primari

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.