Satele mici au șanse reduse să atragă investiții importante și să dezvolte infrastructura necesară pentru servicii publice moderne dacă nu participă la procesul de amalgamare voluntară a comunităților. Declarațiile au fost făcute de mai mulți primari care au inițiat deja acest proces, în cadrul unui club de presă organizat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.

Potrivit edililor, doar prin unificarea resurselor, a populației și a capacităților administrative pot fi accesate proiecte de zeci de milioane de lei și pot fi atrași investitori care să creeze locuri de muncă.

Viceprimarul comunei Sculeni, din raionul Ungheni, Valeriu Antonov, a menționat că localitatea a aplicat la un proiect de aproximativ 60 de milioane de lei pentru construcția unui sistem de canalizare, însă nu a fost selectată din cauza numărului mic de locuitori.

„Suntem o comunitate prea mică pentru investiții de anvergură. Este necesar să creștem și să ne dezvoltăm, să atingem standarde urbane chiar în mediul rural. Cu o mie sau două mii de locuitori, nu putem implementa proiecte concepute pentru cinci sau zece mii de oameni”, a explicat Valeriu Antonov.

Și primarul comunei Telița din raionul Anenii Noi, Rodica Rusu, vede în amalgamarea localităților o soluție viabilă pentru dezvoltarea economică. Potrivit ei, comunitățile nu pot depinde permanent de fondurile alocate de la autoritățile centrale și trebuie să își consolideze propria bază economică. Unirea localităților ar aduce o forță de muncă mai mare și o capacitate administrativă sporită, factori esențiali pentru atragerea investitorilor.

Reprezentanții autorităților locale atrag atenția că, în comunitățile mici, costurile administrative sunt mai mari raportate la numărul de locuitori. În schimb, serviciile publice devin mai eficiente și mai sustenabile atunci când un număr mai mare de utilizatori este conectat la aceleași rețele și infrastructuri.

Datele prezentate de ADEPT arată că, în 2025, procesul de amalgamare voluntară implică 370 de primării din întreaga țară. Au fost identificate 83 de potențiale clustere de unificare, dintre care două au fost deja finalizate.

Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților autorităților publice la nivel local și susținerea dialogului în procesul de reformă a administrației publice”, implementat de ADEPT cu sprijin financiar din partea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare voluntara #primari

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro, scrie BANI.MD.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.