În cadrul întrevederii dintre reprezentanții APIT – Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova și ministrul Culturii, Cristian Jardan, un subiect central al discuțiilor a fost necesitatea creării unui Comitet Interministerial pentru Turism.

Potrivit președintelui APIT, Sergiu Manea, turismul este un domeniu transversal, care implică simultan cultura, economia, infrastructura, educația, mediul și promovarea externă.

„Turismul nu aparține unei singure instituții. El funcționează la intersecția mai multor politici publice. Dacă nu există un mecanism clar de coordonare, fiecare instituție va acționa separat, iar rezultatele vor fi limitate”, a declarat Sergiu Manea.

Acesta a subliniat că turismul cultural reprezintă principalul avantaj competitiv al Republicii Moldova, iar în contextul reorganizării instituționale este esențial ca dimensiunea culturală să rămână bine integrată în noua arhitectură a sectorului.

„Pentru Republica Moldova, patrimoniul, tradițiile, cultura vinului și identitatea locală sunt elementele care ne diferențiază. Fără o coordonare interministerială reală, aceste resurse riscă să fie valorificate fragmentat”, a explicat Manea.

Crearea unui Comitet Interministerial pentru Turism ar permite:

integrarea dimensiunii culturale în politicile economice;
armonizarea investițiilor în patrimoniu și destinații;
dezvoltarea coerentă a Organizațiilor de Management al Destinației (OMD);
coordonarea politicilor privind formarea profesională și competențele în turism;
alinierea la bunele practici europene de guvernanță.

„În majoritatea statelor europene există mecanisme clare de coordonare între ministere în domeniul turismului. Integrarea europeană înseamnă nu doar armonizare legislativă, ci și modernizarea modului în care instituțiile colaborează”, a adăugat președintele APIT.

Potrivit acestuia, Platforma Națională pentru Turism – Pact for Skills, recunoscută de Comisia Europeană în cadrul ecosistemului turismului, este pregătită să contribuie tehnic la consolidarea unui astfel de mecanism.

„Noi nu solicităm structuri formale de dragul structurilor. Solicităm coerență. Turismul poate deveni un motor real de dezvoltare economică doar dacă politicile culturale și economice sunt coordonate”, a conchis Sergiu Manea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#APIT #comitet interministerial #turism

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.