Ministerul Culturii este acuzat de către autoritățile din Chișinău că ar stopa renovarea Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Conform primarului Ion Ceban, responsabilii ar insista instalarea granitului și pietrei de Cosăuți, care ar fi mult prea costisitoare.

Declarația a fost făcută de edil în cadrul ședinței serviciilor municipale. Conform oficialului, dintre parcurile mari din Capitală, grădina publică este una dintre zonele care încă nu a fost reabilitată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi parc din Chișinău și reprezintă un monument istoric de categorie națională, înscris în registrul monumentelor. În același timp, reprezintă o carte de vizită nu doar a capitalei, dar a întregii țări.

Drept replică, Ministerul Culturii a transmis că grădina publică este cel mai vechi parc din Capitală, iar orice intervenție trebuie analizată cu atenție și maximă responsabilitate, pentru a păstra aspectul original al monumentului.

„În fapt, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a examinat de două ori proiectul Primăriei Municipiului Chișinău de restaurare și reabilitare a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Pe data de 6 februarie, în unanimitate, CNMI a decis să nu aprobe proiectul solicitând municipalității să-l îmbunătățească la capitolul materiale folosite (piatră naturală) și soluțiile cromatice ale suprafețelor pavate.

La următoarea ședință, cea care a avut loc pe 20 februarie, Primăria nu a ținut cont de recomandări și a venit cu aceeași soluție de a folosi dale din beton vibropresat, similare cu cele pe care le folosește la reconstrucția trotuarelor. Pentru a nu bloca procesul, membrii CNMI au decis să suspende luarea unei decizii finale, oferind timp Primăriei Chișinău să se adapteze la recomandările specialiștilor. Menționăm că, în cadrul celor două ședințe publice, reprezentanții municipalității nu au adus argumente plauzibile care să demonstreze diferențele de preț enunțate, iar singura preocupare a CNMI este de a proteja și valorifica monumentul de artă peisagistică de importanță națională”, se arată în reacția Ministerului Culturii.

Consiliului Național al Monumentelor Istorice este un organ consultativ, care are mandatul de aviza proiectele de intervenție asupra monumentelor istorice, scopul principal al instituției fiind protejarea și valorificarea acestora.

#acuzatii #gradina publica #Ministerul Culturii #renovare #Stefan Cel Mare

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.