Șeful Consiliului UE, Antonio Costa, a ajuns la Kiev. Înaltul oficial urmează să participe, împreună cu Ursula von der Leyen și alți lideri europeni, la acțiuni de comemorare în capitala Ucrainei.

Costa și von der Leyen vorvor vizita și locații unde atacurile aeriene ale Rusiei au produs distrugeri în infrastructura energetică ucraineană, notează presa străină.

De asemenea, liderii țărilor nordice și baltice călătoresc la Kiev marți. Vizita în Capitala Ucrainei și-au mai anunțat-o prim-ministrul Danemarcei Mette Frederiksen, prim-ministrul Suediei Ulf Kristersson, și președintele Finlandei, Alexander Stubb

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Patru ani de război de agresiune nedrept. Patru ani de curaj ucrainean de nezdruncinat. Patru ani de sprijin european neclintit. O hotărâre comună: să asigurăm o pace dreaptă și durabilă în Ucraina. De aceea suntem astăzi aici, la Kiev”, a transmis Costa de la Kiev.

Pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la invadarea Ucrainei de către trupele ruse. Vladimir Zelenski susține că Moscova nu și-a realizat obiectivele în război, pe când majoritatea statelor UE și SUA încearcă să negocieze cu Kremlinul instituirea păcii și manifestă solidaritate față de statul agresat.

#Antonio Costa #Kiev #patru ani de război #Ucraina #vizită

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.