Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de Ion Ceban, propune organizarea unui referendum național privind reforma administrației publice-locale. În cadrul unei conferințe de presă, liderul formațiunii a declarat că ”este împotriva închiderii, în mod arbitrar, a 600 de primării din țară”.

”Mâine, satul tău poate rămâne fără primărie și vei fi nevoit să mergi la 20–30 de km pentru a-ți rezolva o problemă. Guvernarea nu dispune de niciun document care să explice clar cum va arăta așa-numita „reformă” și de ce este nevoie de lichidarea a 600 de primării. Această grabă a guvernării ascunde o șmecherie de ordin politic, pentru a subjuga cât mai mulți primari dintre cei rămași și să creeze în jurul lor forțe politice regionale care să slujească PAS, așa cum au îngenuncheat toate instituțiile statului. Chiar și înalți oficiali ai Uniunii Europene au spus recent, la Chișinău, că reforma APL trebuie să dispună de un consens larg, astfel încât oamenii să decidă ce își doresc”, a declarat Ceban.

MAN face apel către toate fracțiunile parlamentare din opoziție să susțină organizarea referendumului.

În replică, secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, a scris pe Facebook că primarul Ceban ”are un discurs decorativ despre dialog și colaborare, însă face acuzații false despre reforma administrației publice locale. Astfel de dezinformări nu ne ajută să facem o reformă mai bună, ci doar sperie oamenii și divizează societatea”.

”Fiecare decizie de amalgamare este un proces voluntar pentru care optează acele comunități. Guvernul va continua să încurajeze amalgamarea, să ofere stimulente financiare și să simplifice procedurile. Pentru că suntem convinși că o comunitate puternică este cea care decide pentru sine și are resurse să se dezvolte. Această reformă nu înseamnă o simplă redesenare a hărții, ci presupune analize de impact, implementare riguroasă, identificare de garanții financiare. Iar asta necesită responsabilitate și asumare, nu declarații care duc subiectul în derizoriu”, a scris Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a anunțat oficial lansarea procesului de pregătire a reformei administrației publice locale. Proiectul conceptului va fi prezentat la sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie, a anunțat Guvernul. Ulterior, vor fi definitivate toate aspectele tehnice ale reformei, urmând ca în toamna acestui an proiectele să fie prezentate în Parlament.

#MAN #referendum #reforma APL

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.