Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat la Tiraspol lansarea unui fond special pentru susținerea procesului de reintegrare. Declarațiile au fost făcute la întrevederea cu reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, Vitalie Ignatiev, transmite IPN.

Potrivit oficialului, Fondul convergența se află în ultima fază de pregătire legislativă, iar pachetul de acte normative ar urma să fie adoptat până la mijlocul lunii martie. Ulterior, Guvernul va dezvolta mecanismele necesare pentru implementare.

Resursele financiare vor fi alocate pentru proiecte sociale și de infrastructură pe malul stâng al Nistrului, vizând accelerarea integrării economice și instituționale între cele două maluri. Vicepremierul a subliniat că procesul de reintegrare trebuie să se desfășoare într-un cadru bine definit, având ca obiectiv integrarea regiunii în spațiile juridic, economic, financiar, social și educațional comune.

În același timp, Valeriu Chiveri a reafirmat că procesul de reglementare va continua exclusiv prin mijloace pașnice, politice și diplomatice, fundamentate pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internațional.

Oficialul a subliniat că procesul de reintegrare câștigă deja amploare, evidențiind fluxul zilnic de mii de persoane din Tiraspol, Râbnița, Dubăsari și Bender care traversează spre malul drept pentru muncă, studii sau servicii medicale. În același timp, vicepremierul a anunțat continuarea extinderii cadrului normativ economic pe întreg teritoriul țării și menținerea mecanismelor care permit agenților economici din regiune să activeze în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Valeriu Chiveri a precizat că integrarea europeană nu face parte din negocierile Chișinău-Tiraspol, dar a încurajat utilizarea mecanismului de informare pentru pregătirea mediului de afaceri în vederea aderării la UE. În cadrul întrevederii, au fost discutate și subiecte precum libera circulație, accesul jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului, situația școlilor românești din stânga Nistrului și problemele fermierilor din Dubăsari.

#procesul de reintegrare #Tiraspol #Valeriu Chiveri

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.