O nouă reuniune de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană a avut loc joi, 26 februarie curent. La întrevedere au participat vicepremierul Valeriu Chiveri, din partea Chișinăului, și Vitalii Ignatiev, din partea Tiraspolului. Întâlnirea s-a desfășurat după o pauză de peste 15 luni, ultima rundă având loc la 19 noiembrie 2024.

În mesajul său, vicepremierul a reiterat atașamentul ferm al autorităților Republicii Moldova de a reglementa durabil și pe cale pașnică conflictul transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării, în frontierele sale internațional recunoscute.

Negociatorul de la Chișinău a subliniat că obiectivul reglementării este reintegrarea raioanelor de est în spațiile unice ale Republicii Moldova, nu dezvoltarea unor relații bilaterale între cele două maluri, îndemnând Tiraspolul să accepte oferta de reintegrare.

Potrivit unui comunicat de presă, a fost anunțată intenția de a crea un fond de convergență, din contribuții naționale și internaționale, pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură pe ambele maluri.

Reprezentantul Chișinăului a mulțumit pentru cooperarea în asigurarea aprovizionării locuitorilor din Cocieri în perioada sistării feribotului de la Molovata și a reiterat necesitatea garantării liberei circulații în stânga Nistrului și în Bender, inclusiv pentru jurnaliști, cu eliminarea posturilor ilegale de control.

Drepturile omului au fost reiterate drept o problemă gravă în regiune, fiind cerută eliberarea cetățenilor Republicii Moldova deținuți ilegal și încetarea persecutării lor, inclusiv în contextul cauzelor examinate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Au fost reluate și subiectele privind fermierii din Dubăsari și școlile cu predare în limba română, solicitându-se respectarea angajamentelor asumate, inclusiv identificarea unor sedii pentru liceele „Evrika” din Râbnița și „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol. Vicepremierul a propus introducerea studierii limbii române în toate școlile din regiune, de la 1 septembrie, și lansarea unui proiect-pilot de acces la Serviciul 112, începând cu Bender.

Chișinăul a respins afirmațiile potrivit cărora incriminarea separatismului ar afecta negocierile și a precizat că eventualele rețineri sau refuzuri de intrare în țară țin de aplicarea legii. În privința inițiativelor de cooperare sectorială, s-a subliniat că soluțiile pot fi identificate prin implicarea autorităților naționale competente.

Problemele privind importul unor medicamente pot fi depășite prin respectarea legislației armonizate cu normele UE. Mecanismul plăcilor de model neutru pentru autovehicule rămâne funcțional, cu excepția ambulanțelor, care operează în baza unor reguli specifice.

Părțile au convenit să mențină dialogul și să dinamizeze activitatea grupurilor de lucru, următoarea reuniune urmând să fie stabilită ulterior.

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.