Migrația, îmbătrânirea populației și crizele recente au schimbat profund în ultimii ani structura comunităților din Republica Moldova. Într-o perioadă marcată de incertitudine și neîncredere socială, 13 localități de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit, în 2025, un model de consolidare a coeziunii sociale. Inițiativa a adus împreună tineri și seniori pentru a discuta deschis despre problemele comunității și pentru a identifica soluții comune.

Potrivit SCORE Index 2024 și studiului „Înțelegerea tensiunilor sociale în Moldova”, realizat pe un eșantion de 1 684 de persoane, nivelul încrederii generalizate în societate este scăzut, iar încrederea în instituțiile publice centrale rămâne redusă. În același timp, oamenii declară că au cea mai mare încredere în familie și în cercul apropiat.

În acest context, proiectul „Consolidarea coeziunii sociale în Moldova prin dialog și abilitare comunitară”, finanțat de Elveția și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, a avut ca obiectiv reducerea tensiunilor sociale și consolidarea relațiilor dintre diferite grupuri, cu accent pe relațiile intergeneraționale.

Cele 13 localități implicate în proiect sunt: mun. Comrat, mun. Cahul, or. Căușeni, or. Durlești, or. Dondușeni, or. Ocnița, or. Orhei, s. Pelivan, s. Ștefan Vodă, or. Basarabeasca, or. Taraclia, or. Rîbnița, or. Tiraspol și or. Dubăsari.

Pe parcursul anului, zeci de tineri și vârstnici din fiecare localitate au colaborat activ în sesiuni facilitate profesional pentru a identifica și co-crea soluții la problemele comunitare, contribuind la reducerea stereotipurilor și la consolidarea încrederii dintre generații. Dialogul a devenit un spațiu orientat spre acțiune și responsabilitate comună. În paralel, tinerii s-au implicat ca voluntari activi, sprijinindu-i pe seniori să-și dezvolte competențele digitale și să acceseze independent serviciile publice online, într-un model echilibrat de învățare reciprocă și solidaritate intergenerațională.

Modelul deja este unul sustenabil. Prin urmare, anul trecut au fost create două Centre Comunitare Intergeneraționale — la nord, în Dondușeni, și la sud, în Comrat — iar autoritățile locale promit finanțarea lor. Pentru anul 2026, în Dondușeni au fost alocați în acest sens 170 400 de lei în bugetul local pentru susținerea centrului intergenerațional și continuarea inițiativelor de coeziune socială.

Rezultatele proiectului se reflectă astăzi în inițiativele dezvoltate la nivel local – de la activități comune pentru tineri și seniori până la spații permanente de dialog și învățare.

În acest material video o să surprindeți emoțiile reale și schimbările care au avut loc în comunitate în rândul participanților. Ele arată că, într-un context social fragmentat, dialogul susținut și implicarea directă a cetățenilor pot deveni instrumente concrete pentru consolidarea încrederii și a rezilienței comunitare.

#comunitate #migratie #Moldova #societate #soluții

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare, scrie Bani.md.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.