Lucrările la stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor din Chișinău se desfășoară conform graficului, anunță primarul capitalei, Ion Ceban. Edilul califică proiectul drept „un exemplu pentru țară”, realizat de Primăria Chișinău.

Potrivit acestuia, la etapa actuală au fost finalizate lucrările de betonare pentru atelierul de reparații și spălătoria auto, care vor deservi autospecialele și camioanele de transfer. În paralel, continuă lucrări suplimentare de betonare și montarea structurii metalice.

Ion Ceban spune că termenele și cerințele tehnice prevăzute în proiect sunt respectate.

„Proiectul municipal „Deșeuri Solide Chișinău” este una dintre cele mai importante investiții ale Primăriei Chișinău în modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor”, se arată în mesajul edilului.

Pentru etapa actuală, investițiile depășesc 12 milioane de euro, iar bugetul total al proiectului este estimat la circa 26 de milioane de euro.

Finanțarea este asigurată din mai multe surse: Primăria municipiului Chișinău contribuie cu 2,8 milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – cu 9 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții (BEI), prin intermediul Ministerului Finanțelor – cu alte 9 milioane de euro, iar Facilitatea E5P oferă un grant de 5 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deseuri #statie

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.