UE investește 1,8 milioane de euro pentru sistemul de gestionare a deșeurilor în raioanele Călărași, Ungheni și Leova. Cele trei localități au fost desemnate în urma unui concurs desfăşurat în decembrie 2025, unde au participat 12 localități din întreaga țară.

La Călărași și Ungheni va fi construit câte un Centru de colectare cu aport voluntar (CAV), iar orașul Leova va beneficia de sprijin financiar și tehnic pentru elaborarea proiectului unui astfel de centru. Cheltuielile pentru construcție și operaționalizare sunt acoperite de Uniunea Europeană, prin intermediul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”.

„Pentru municipiul Ungheni, construcția unui Centru de colectare cu aport voluntar este încă un pas important spre crearea unui oraș sustenabil și rezilient la schimbările climatice, în care protecția mediului este în prim-plan. Grație proiectului respectiv, vom continua să dezvoltăm managementul deșeurilor, mai ales că avem deja o experiență bună în domeniu. Totodată, este un element indispensabil al Sistemului integrat de gestionare a deșeurilor din Zona 5, din care face parte și Ungheniul. Ne dorim, atât autoritățile, cât și întreaga comunitate, să avem un sistem de gestionare a deșeurilor tot mai modern, aliniat la standardele europene, iar desemnarea Ungheniului pentru construcția unui Centru de colectare cu aport voluntar nu face decât să ne bucure”, menționează Vitalie Vrabie, primarul municipiului Ungheni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inițiativa vizează dezvoltarea și modernizarea sistemului de management integrat al deșeurilor municipale. La prima etapă, CAV-urile vor colecta deșeuri voluminoase, produse scoase din uz, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, ambalaje din sticlă, deșeuri din lemn, hârtie și carton, textile uzate, anvelope uzate, ambalaje din plastic (PET) și ambalaje din metal (doze din aluminiu).

Fiecare centru va fi echipat cu containere pentru separarea gunoiului, asigurând colectarea organizată și eficientă. Ulterior, deșeurile colectate vor fi preluate de companii autorizate, care vor asigura reciclarea sau valorificarea lor.

CAV-urile din Ungheni și Călărași vor fi integrate în sistemul regional de gestionare a deșeurilor, aflat în curs de implementare. Lucrările de construcție ar urma să înceapă în primăvara anului 2027, iar punerea în funcțiune a centrelor este planificată pentru toamna anului viitor.

#colectare #deseuri #Moldova #proiect #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.