Prețul benzinei în Moldova pentru astăzi, anunțat de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a ajuns la 23,84 lei pe litru, marcând cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimele 12 luni, potrivit economistului Veceaslav Ioniță. În acest context, acesta explică că majorarea este rezultatul unei combinații între politica fiscală a statului și evoluțiile internaționale, în special războiul din Iran.

„Cea mai mare parte a creșterii prețului la benzină este determinată de factori externi. Politica fiscală contribuie doar parțial la această majorare”, a declarat Ioniță.

Potrivit economistului, accizele la produsele petroliere au fost majorate, ceea ce a adăugat aproximativ 0,56 lei la prețul final. În același timp, scumpirea petrolului pe piețele internaționale, de la 67 la circa 80 de dolari pe baril, a contribuit semnificativ la majorare.

Un alt factor important este aprecierea dolarului, care s-a întărit cu aproximativ 3% față de leu în ultimele două luni, în contextul tensiunilor internaționale. Această evoluție a cursului valutar a influențat direct prețul carburanților, determinând creșteri suplimentare.

„Practic, aproape două treimi din scumpire sunt determinate de evenimente externe, iar acciza statului reprezintă doar o mică parte din majorare”, a precizat Ioniță.

Economistul avertizează că prețul benzinei va continua să crească în perioada următoare.

„Dacă tensiunile din Iran persistă, prețul petrolului poate ajunge la 100 de dolari pe baril, iar în Moldova litrul de benzină ar putea depăși 25 de lei. Majorările vor fi însă treptate, nu bruște”, a explicat el.

Șoferii și companiile de transport trebuie să se pregătească pentru creșteri constante, în timp ce factorii principali care vor influența evoluția prețului rămân prețul internațional al petrolului și cursul dolarului față de leu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANRE #benzina #cauze #pret #scumpiri #Veceaslav Ioniță

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.