În Parlament s-a dat start procedurii de retragere a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru denunțarea de către țara noastră a Statutului Organizației Internaționale, Acordului de Constituite și protocolului adițional la el.

Președinta Comisiei, Doina Gherman, precizează că În conformitate cu articolul 5 din Acord, statele „recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul comunității”, însă acest principiu nu este respectat de Federația Rusă. Deputata prezintă, în context, exemplul Georgiei, Ucrainei, anexarea teritoriilor din alte state, dar și menținerea de către Kremlin a trupelor în regiunea transnistreană a țării noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pe parcursul avansării în procesul de aderare la UE va apărea, în mod inevitabil, necesitatea corelării statutului de membru al CSI cu viitorul statut de stat membru al UE, cu renunțarea la obligațiile aferente CSI care ar contraveni obligațiilor asumate pe linia UE. Denunțarea Acordului nu va implica alocarea de resurse financiare din bugetul de stat. Mai mult decât atât, Republica Moldova se va retrage definitiv din organele statutare ale CSI, ceea ce va conduce la renunțarea la achitarea cotelor-plăți anuale, de aproximativ 3,1 milioane de lei, în bugetul unic al CSI”, afirmă Doina Gherman.

După ce a Rusia a atacat Ucraina, Republica Moldova a început revizuirea acordurilor din cadrul CSI și denunțarea a unui mare de documente încheiate în cadrul Comunității. Mai exact, dintre cele 283 de documente, 71 au fost deja denunțate de Republica Moldova, iar aproximativ 60 sunt în prezent în proces de examinare, conform informațiilor prezentate de Doina Gherman.

#CSI #denunțare #Moldova #parlament #retragere #statut

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.